Ce decizii au fost luate la NATO. Băsescu vorbeşte de un succes

„După Chicago, avem un altfel de NATO. Unul care îşi asumă şi responsabilităţi politice şi tendinţa acestei organizaţii este să devină o organizaţie globală. Este în opinia mea un summit care conturează profilul politic, nu doar cel militar al Alianţei”, a declarat Traian Băsescu, la sosirea în ţară.

Din punctul de vedere al României, preşedintele a apreciat că summitul este un succes, partea română văzându-şi toate obiectivele incluse în Declaraţia Consiliului NATO.

„Declaraţia summitului acoperă integral mandatul stabilit de CSAT în urmă cu un an în urmă. Spre exemplu, la articolul 48 face trimitere directă la politice de securitate regională: Marea Neagră cu zona extinsă, Balcanii de Vest. La articolul 47 găsim una din priorităţile de politică externă şi de securitate ale României, anume referirea la conflictele îngheţate, cu trimitere directă la conflictul din Transnistria, căruia NATO îi prevede o soluţionare pe cale diplomatică”, a precizat preşedintele.

Băsescu a spus că a venit ca o surpriză conţinutul articolului 20 al Declaraţiei, în care vede confirmarea liniei de politică externă a României în ultimii opt ani. „NATO şi UE au aceleaţi valori şi interese strategice. UE este un partener unic şi esenţial pentru NATO (…) Consolidarea deplină a acestui parteneriat strategic conform celor convenite de cele două organizaţii şi aşa cum s-a consfinţit în conceptul strategic al Alianţei este deosebit de importantă în actualul climat de austeritate”, se arată în declaraţie.

Alte articole

Elena Lasconi îl atacă pe Klaus Iohannis: S-a îndepărtat foarte mult de români. Concediile, lipsa de comunicare nu i-au făcut bine

EXCLUSIV. Traian Băsescu: „Ne facem că ne-a surprins Diana Șoșoacă, dar toți știam ce va face”

„Pentru noi, a fost o surpriză această abordarea. A fost negociată la nivelul Consiliului European de către secretarul general NATO. Formularea confirmă o viziune corectă a României legată de parteneriatul strategic cu SUA (…) Confirmarea parteneriatului strategic dintre NATO şi UE este confirmarea că România a avut o viziune corectă de mulţi ani, de 8 ani. Este o realitate a zilelor noastre şi tebuie să ţinem cont de ea”, a spus Băsescu arătând că poziţia NATO arată că nu au fost întemeiate criticile ee i s-au adus în legătură cu politica externă pe care dus-o în mandatele sale ca preşedinte.

„NATO şi UE îşi pun resursele la un loc, ceea ce face Alianţa mai solidă, mai coezivă şi mai eficientă. Se măreşte consistent profilul politic al NATO. Obiectivul de întărire şi consolidare a securităţii statelor membre a fost atins, iar mandatul dat de CSAT a fost îndeplinit”, a apreciat Băsescu.

NATO a decis să deruleze operaţiuni miliatare în Afganistan până la finele lui 2014, urmând ca misiunea Alianţei să devină o misiune de asistenţă tehnică şi de suport logistic şi financiar pentru administraţia afgană şi forţele de securitate afgane. Prezenţa militară consistentă a Românei în teatrele de operaţiuni ale NATO ar putea să determine o reducere a contribuţiilor financiare ale statului român la bugetul comun al alianţei.

De asemenea, România şi Statele Unite vor putea să discute după 2015 despre includerea scutului antirachetă ca al treilea pilon de securitate NATO, alături de forţele convenţionale şi forţa de descurajare nucleară. „Capabilităţile antirachetă instalate pe teritoriul României vor deveni operaţionale în 2015. După această dată, România şi SUA vor discuta integrarea acestui sistem în sistemul NATO. Elementele pe care le aduce acest sistem sunt de ultimă generaţie şi probabil dezvoltarea în teritoriu a celorlalte state va fi la acelaşi standard tehnic”, a precizat şeful statuui.

Consiliul NATO a adoptat şi „smart defense” prin care aliaţii îşi pun loc capabilităţile pentru a-şi economisi resursele. „România poate să apeleze la pregătirea piloţilor pe simulatoarele altor state, plătind desigur, dar fără să investească sume mari în achiziţionarea simulatoarelor. Un alt exemplu, produs chiar în timpul summitului: 13 state, printre care şi România, au aderat la programul AEGIS, o structură militară de 5 avioane fără pilot ce vor fi, în funcţie de nevoile celor 13 state, la dispoziţie pentru culegere de informaţii terestre. România dispune de un sistem de drone, dar noua generaţie de avioane fără pilot este mult mai performantă. Ne unim toţi şi plătim cât utilizăm”, a exemplificat Băsescu.

El a arătat că „smart defense” s-ar putea să nu se dovedească un sistem viabil pe termen lung, dar în perioada de criză „smart defense” este viabil şi răspunde nevoii de a cheltui ceva mai puţin pentru menţinerea capabilităţilor statelor NATO.