Institutul pentru Politici Publice (IPP) precizează, într-un comunicat, că deplânge modul în care s-au adoptat, şi de această dată în România – cu numai câteva luni înainte de alegerile parlamentare, modificări substanţiale la nivelul legislaţiei electorale privind modul de alegere a senatorilor şi deputaţilor.
„Asistăm la o complicitate între partide, prin care cele de la putere profită de această poziţie într-un an electoral, votând un sistem care să le avantajeze în alegeri. La fel ca şi în cazul modificărilor aduse tot cu puţin înainte de alegerile locale, ele nu au fost dezbătute public, cu explicarea consecinţelor alegerii unuia dintre sisteme. În faţa acestei tentaţii pe care au avut-o toate partidele la putere de a modifica legislaţia electorală cu foarte puţin timp înainte să se desfăşoare scrutinul, Institutul pentru Politici Publice va propune ca, în contextul dezbaterii proiectului de modificare a Constituţiei, să se prevadă că orice modificare adusă legislaţiei electorale nu se va putea aplica la scrutinul imediat următor, ci la celelalte”, se arată într-un comunicat al IPP remis agenţiei MEDIAFAX.
Institutul semnalează absenţa unei dezbateri publice şi a lipsei implicării societăţii civil, precizând că niciun ONG nu fost invitat să participe la şedinţele Comisiei de cod electoral.
„IPP rămâne consecvent opţiunii sale strategice privind modul de desemnare a aleşilor prin sistem de vot majoritar şi consideră, aşa cum a explicat public şi cu ocazia schimbării sistemului de alegere a primarilor, că un sistem electoral corect pentru alegătorii români şi eficient în acelaşi timp este cel prin care: opţiunea cetăţenilor decide câştigătorul, ei având în sfârşit posibilitatea să voteze cu adevărat candidatul în mod direct (ceea ce actualul sistem nu permite!); candidaţii vor fi într-o veritabilă competiţie în faţa alegătorilor, nu se vor mai baza pe calcule şi algoritmi prin care să intre în Parlament chiar dacă nu obţin cel mai mare număr de voturi, aşa cum s-a întâmplat la alegerile trecute”, se mai arată în comunicat.
Institutul precizează că se aşteaptă ca Partidul Democrat Liberal, chiar dacă nu mai este la putere, „să aibă curajul să rămână consecvent în susţinerea sistemului majoritar, mai ales că a şi promovat un proiect de lege, deja în vigoare, prin care candidatul la primărie având cel mai bun scor câştigă mandatul dintr-un singur tur”.
„Fără să îl considerăm un sistem ideal, tot aşa cum nici democraţia nu este perfectă dar e cea mai bună opţiune pe care o avem, totuşi nu împărtăşim opinia potrivit căreia sistemul de vot adoptat ieri de Parlament va pulveriza viaţa partidelor şi considerăm că va rămâne, şi în aceste condiţii, deosebit de important în continuare sprijinul politic/logistic acordat de un partid unui candidat/ales. De aceea le recomandăm partidelor, care consideră astăzi că noul sistem electoral le va slăbi forţa politică, să se concentreze la cum să se mobilizeze în ţară pentru a obţine scorul dorit şi cum să dovedească electoratului că proprii candidaţi sunt mai buni decât cei ai competitorilor”, se mai arată în comunicat.
IPP atrage atenţia că sistemul de vot adoptat marţi pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului nu constituie în sine soluţia miraculoasă pentru modernizarea clasei politice şi consolidarea sistemului democratic în România, în care relaţia dintre alegător şi ales să fie funcţională.
„Viaţa internă a partidelor, modul în care îşi selectează candidaţii/reprezentanţii nu se tratează exclusiv prin sistemul electoral, ci ţine mai ales de: Gradul de democraţie internă a partidelor, sistemul de promovare în funcţii interne, dar şi în funcţii publice; Criteriile de desemnare a candidaţilor în colegiile electorale; Modul de finanţare a partidelor; Spiritul civic al românilor – în ce măsură ei devin din ce în ce mai interesaţi de ceea ce se întâmplă în comunităţile lor şi în ţară”, precizează IPP.