„Principala nemulțumire a colegilor din Educație nu este legată de fondul problemei, de principiile pe care le-am respectat de la un cap la altul în tot acest proces. (…) Problema lor e legată de termen. Ei ar fi vrut ca, așa cum există la Sănătate o grilă care se aplică de la 1 august 2016, să existe și la Educație. Noi am explicat motivele pentru care nu se poate acest lucru. Și aș vrea să mai insist pe un lucru cheie și anume că nu discutăm de creșteri procentuale.(…) În sectorul de Educație ceea ce facem este să eliminăm o lege specială dedicată sectorului de Educație — Legea 63 care era o lege anuală și se proroga an de an — și să o înlocuim cu un sistem care să facă un pas înainte spre legea salarizării unitare și acest lucru, combinat cu faptul că punem accent pe debutanți, pe partea de jos a sistemului, pe reașezarea unor ierarhii funcționale și de vechime care nu mai erau respectate, este punctul cheie”, a declarat ministrul Muncii.
Primele corecţii salariale din Educaţie vor intra în vigoare în luna august
„Ce se întâmplă de la 1 august 2016? (…) Intră în vigoare toate corecțiile disfuncționalităților în ceea ce înseamnă încadrarea în aceeași unitate, la aceeași funcție, vechime. (…) Persoane care sunt colegi de birou, cu aceeași funcție, vechime, au salarii diferite. Acest lucru se rezolvă. (…) Grila pe sănătate, care presupune în ansamblul său (…) o masă salarială undeva spre 15% referitor la bugetul aferent în acest moment, intră în vigoare începând cu 1 august 2016, urmând ca sectorul de sănătate să mai beneficieze de acel bonus de performanță de 2% de la 1 ianuarie 2017. În ceea ce privește grila pe Educație, ceea ce am făcut în textul ordonanței (…) am definit grila integrală într-un mod similar cu cea de pe sănătate, dar (…) 50% din aceste creșteri intră de la 1 august 2016, deci la un loc cu celelalte, dar majorarea ei la nivelul întreg pe care îl regăsim în grilă intră în decembrie 2017 și pe impact bugetar din 2018 încolo„, a explicat Dragoș Pîslaru.
El a afirmat că de la 1 ianuarie 2018 este luat în calcul și bonusul de performanță pentru educație, similar cu domeniul sănătății.
Pîslaru a anunțat că nu au putut fi rezolvate toate cerințele sindicatelor din Educație, pentru că s-ar depăși limitele fiscal-bugetare prevăzute.
În ceea ce priveşte sumele de la buget acordate, ministrul a explicat că pentru 2016 sunt 800-900 milioane de lei pentru ultimele patru luni ale acestui an. În 2017, bugetul nu va putea suporta mai mult de 2,5 – 2,6 miliarde de lei cu bonusurile de la Sănătate.
„Discuțiile inițiale se încadrau într-o anvelopă de 2,3 miliarde de lei pe anul 2017. (…) Anul acesta avem între 800 și 900 milioane pentru ceea ce înseamnă ultimele patru luni ale acestui an, iar anul viitor, cu tot cu bonusul de la Sănătate și modul în care sunt repartizate sumele, discutăm undeva între 2,5-2,6 miliarde de lei. Evident, au fost inclusiv astăzi anumite discuții în procesul de avizare, dar undeva suntem într-o limită care a fost considerată rezonabilă împreună cu Ministerul Finanțelor Publice, rezonabilă în parametri de dezvoltare și modelul macroeconomic pe care îl avem pus pe masă. (…) Există o suplimentare de buget care, evident, s-a dus pentru a putea acomoda această cerință din zona Educației„, a explicat ministrul, potrivit Agerpres.
Şeful de la Muncă a spus că miercuri, ordonanţa privind salarizările va fi prezentată în şedinţa de Guvern.
Sindicatele au prezentat premierului observațiile pe ordonanța salarizării bugetarilor
Liderii confederațiilor sindicale au transmis, luni, în cadrul Consiliului Național Tripartit, observațiile lor cu privire la proiectul de ordonanță privind salarizarea bugetarilor, semnalând unele inadvertențe din text, în timp ce reprezentanții federațiilor din Învățământ s-au declarat nemulțumiți de soluția găsită pentru sector.
„Noi astăzi am avansat premierului, ministrului Muncii și ministrului Finanțelor Publice niște observații privitoare la proiectul de ordonanță. Am atras atenția asupra unor inadvertențe din text, a unor probleme în aplicare și posibile complicații care vor apărea după aplicarea efectivă a ordonanței. Acum depinde de Guvern„, a afirmat președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin, la finalul discuțiilor avute la Guvern, potrivit Agerpres.
Dumitru Costin a precizat că erau diferențe între salariile în plată și salariile trecute în proiectul de ordonanță, atât pe zona de Sănătate cât și pe cea zona de Educație.
„Am fost curioși să aflăm de unde s-au găsit resurse financiare suplimentare, pentru că se poate constata că pentru această soluție s-au mai scos la lumină încă vreo 300 de milioane de lei. Asta dacă discutăm strict de intervalul august 2016 — august 2017. Dacă luăm un an și jumătate pe un an și jumătate așa cum au fost discuțiile inițiale, adică până la 31 decembrie 2017, discutăm de o creștere de fond de salariu de la 2,4 miliarde de lei la 3,8 miliarde de lei. Deci în a doua jumătate a anului viitor discutăm de alte creșteri de cheltuieli bugetare„, a spus Dumitru Costin.
Liderul sindical a cerut Guvernanților să li se comunice când vor avea loc corecții pentru alte categorii de salariați bugetari deoarece, pentru unii, abia în 2018 ar mai putea avea loc creșteri de salarii.
În 2016 și 2017, banii de corecții salariale sunt pentru circa 650.000 de salariați din 1,2 milioane.
Bogdan Hossu, președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa„, a comunicat autorităților rezervele legate de aplicabilitatea și problemele care au apărut în textul proiectului de ordonanță în sensul în care, inclusiv în domeniul sănătății și cel al învățământului, sunt niște discriminări introduse prin faptul că personalul TESA nu este luat în considerare.
„Am comunicat rezervele legate de aplicabilitatea si problemele care au aparut in textul proiectului de ordonanta, in sensul in care, inclusiv in domeniul sanatatii si invatamantului, sunt niste discriminari introduse prin faptul ca personalul TESA nu este luat in considerare. Pe de alta parte, sunt inca cateva disfunctionalitati inclusiv in ordine publica si aparare. Toate acestea le-am subliniat si, evident, ca problema cresterii salariale pentru la anul depinde daca viitorul guvern, fata de anvelopa salariala existenta astazi, va aloca sau nu resurse financiare suplimentare. Ceea ce se face este o corectie la sistem si nu este o majorare de salariu, cum au justificat unii sau altii, in limita bugetului aprobat de catre Parlament si limita rezervelor aparute, prin faptul ca au fost posturi bugetate si neocupate si care sunt redistribuite. Daca noul guvern decide ca este nevoie de o crestere salariala pentru a continua procesul de corectie, in momentul respectiv vor exista si resursele financiare, tinand cont ca avem o crestere economica de 3,5% pe acest an, cu o prognoza de 3% pentru anul 2017”, a declarat Bogdan Hossu.
Mai mult, a adăugat acesta, propunerea de majorare a salariilor din sistemul de învăţământ este „o parte de la 1 august, o parte de la 1 ianuarie 2017”.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hăncescu, a subliniat că sindicaliștii din sector au respins acest proiect deoarece termenul de aplicare a celei de a doua corecții este mult prea îndepărtat.
„Confederația Sindicatelor Democratice din România a respins acest proiect de ordonanță având în vedere faptul că termenul de aplicare a celei de a doua corecții este mult prea îndepărtat, adică 1 decembrie 2017. Ceea ce am cerut și miercurea trecută în stradă (…) a fost ca a doua corecție să se aplice de la 1 ianuarie 2017. Noi liderii am organizat acel marș, acum oamenii decid ce se va întâmpla. Sunt examene naționale, examene de clasa a 8-a și Bacalaureat, oamenii decid dacă merg sau nu la examene„, a subliniat Simion Hăncescu.
La şedinţa Consiliului au fost prezenţi, alături de ministrul Muncii şi reprezentanţi ai sindicatelor şi patronatelor, şi premierul Dacian Cioloş, vicepremierul Vasile Dîncu şi ministrul Finanţelor, Anca Dragu.