Elan Schwartzenberg, pe lista celor mai căutaţi români. A fost dat în urmărire prin Interpol

UPDATE: Elan Schwartzenberg a fost dat în urmărire internaţională, prin Interpol

Tribunalul Bucureşti a emis mandat de arestare preventivă în lipsă, pentru 30 de zile, pe numele omului de afaceri Elan Schwartzenberg, acuzat de complicitate la luare de mită într-un dosar desprins din cel în care Radu Mazăre este judecat în legătură cu construirea locuinţelor sociale din cartierul „Henri Coandă” din Constanţa.

DNA a cerut, la sfârşitul lunii mai, arestarea în lipsă a omului de afaceri Elan Schwartzenberg, cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită într-un dosar disjuns dintr-unul al fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

Procurorii anticorupție au înaintat Tribunalului Bucureşti referatul cu propunere de arestare preventivă în lipsă pentru o durată de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului, pe numele lui Elan Schwartzenberg.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

În ordonanța procurorilor se arată că în cursul anului 2011, inculpatul Schwartzenberg Emilian l-a ajutat pe Morgenstern Avraham, administrator unic al unei firme, să îi dea lui Mazăre Radu Ștefan, primarul municipiului Constanţa de la acea vreme, suma totală de 175.000 de euro pentru ca acesta din urmă să facă demersuri atât în cadrul atribuțiilor de serviciu cât și în afara (contrare) lor, astfel încât să faciliteze câştigarea, de către firma respectivă, în condiţii avantajoase, a unei licitaţii având ca obiect contractul de construire a Campusului social Henri Coandă în valoare de 40.964.030 lei fără TVA (circa 10 milioane de euro).

Anchetatorii arată că ajutorul acordat de Emilian Schwartzenberg a constat, pe de o parte, în faptul că a intermediat darea sumei de 175.000 de euro prin interpunerea, pe traseul banilor, a unei societăți offshore (societate al cărei beneficiar real era) și, pe de altă parte, a facilitat relația dintre Mazăre Radu Ștefan și Morgenstern Avraham, fiind prieten cu amândoi.

Societatea off shore este o societate înmatriculată în Insulele Virgine Britanice care avea deschise conturi în Liechtenstein. Toate operațiunile de transfer bancar erau ordonate de Schwartzenberg Emilian, în calitate de beneficiar real și puse în executare de o altă persoană.

„În cauză este necesară luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpatul Schwartzenberg Emilian având în vedere că, pe de o parte, din probele cauzei rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea pentru care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva sa şi, pe de altă parte, că inculpatul s-a ascuns, în scopul de a se sustrage de la urmărirea penală”, se arată în comunicatul DNA.

Procurorii DNA au dispus, în dosarul în care frații Radu și Alexandru Mazăre au fost trimiși în judecată, disjungerea în vederea continuării cercetărilor față de Emilian (Elan) Schwartzenberg, se arată în rechizitoriul întocmit în cauză.

Conform documentului, procurorii continuă cercetările față de Schwartzenberg sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la dare de mită, în vederea stabilirii justificării reale a tuturor transferurilor sumelor de bani primite de societatea sa de la două firme cipriote. Procurorii anticorupție arată în rechizitoriu că Schwartzenberg a acționat ca un „liant” între omul de afaceri Avraham Morgenstern și fostul primar al Constanței.

Procurorii DNA l-au trimis în judecată sub control judiciar pe Radu Mazăre, la data faptelor primar al municipiului Constanța, pentru luare de mită și fals în declarații. În același dosar a fost deferit justiției și fratele său, senatorul Alexandru Mazăre, pentru complicitate la luare de mită și fals în declarații.

Al treilea inculpat din dosarul instrumentat de DNA este omul de afaceri Avraham Morgenstern, acuzat de săvârșirea infracțiunii de dare de mită.

Acuzațiile au legătură cu programul de construire de locuințe modulare grupate în campusul social „Henri Coandă”, lansat în anul 2011 și aprobat prin hotărâre a Consiliului Local Constanța.