Guvernul anunţă că auditul nu se va mai realiza decât pe autostrăzi, drumuri expres, drumuri naţionale, drumuri judeţene, străzi de categoria I şi a II-a, fără străzi de categorii inferioare şi drumuri comunale, care prezintă un risc mai scăzut de producere a accidentelor rutiere. Astfel, prevederile legii se aliniază cu cele ale directivelor europene, precum şi cu cele ale practicii europene in materie.
Se defineşte în mod clar pentru ce fel de proiecte este necesar auditul de siguranţă rutieră. „Modificarea substanţială – orice modernizarea sau reabilitare care impune schimbarea elementelor geometrice ale drumului, după cum urmează: plan de situaţie (…), profil longitudinal (…), profil transversal (…), precum şi orice schimbare adusă proiectului de reglementare a circulatiei prin marcaje si indicatoare”. Astfel, pentru proiectele de reabilitare ce nu presupun modificări ale elementelor geometrice, cât şi pentru asfaltări, nu este nevoie de audit de siguranţă rutieră.
S-au corectat de asemenea şi prevederile referitoare la condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru specialiştii ce doresc să fie acreditaţi ca auditori de siguranţă rutieră, conform legislaţiei în vigoare.
S-a renunţat la termenii de inspector de siguranţă rutieră şi evaluator de impact asupra siguranţei rutiere, care nu există în alte ţări. Conform noii Ordonanţe, auditorul poate face audit, inspecţie, respectiv evaluare de impact, conform cu Directiva Europeană.
S-au corectat de asemenea fazele în care trebuie realizat auditul. Înainte se făcea referire la proiect preliminar şi proiect detaliat, care nu erau conforme cu HG28/2008 (Studiu de fezabilitate, respectiv Proiect Tehnic şi Detalii de Execuţie).
Investitorul are obligaţia de a întreprinde demersurile necesare pentru a asigura respectarea recomandărilor conţinute în rapoartele de audit. Nerespectarea, fara justificări scrise a recomandărilor din raportul de audit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, aplicata beneficiarului auditului.
Desemnarea auditorilor de siguranţă rutieră pentru efectuarea evaluării de impact asupra siguranţei rutiere/auditului de siguranţă rutieră se face cu respectarea condiţiilor legale privind conflictul de interese sau incompatibilitatea auditorului, a principiului transparenţei şi al tratamentului egal, precum şi a criteriului desemnării echitabile a auditorilor de siguranţă rutieră, asigurându-se un grad nediscriminatoriu de încărcare a acestora într-un an calendaristic.
Proiectul de act normativ aduce o serie de corecţii şi/sau completări cu privire la termenii tehnici şi terminologia de specialitate cu scopul eliminării oricăror posibile confuzii.
Se elimină criteriul geografic pentru desemnarea unui auditor de siguranţă rutieră, criteriu care introduce posibile bariere şi discriminări în accesul la exercitarea la profesiei de auditor, contrar prevederilor Directivei 2006/123/CE.
Autoritatea Rutieră Română îşi asumă că, în caz de accident rutier grav, va realiza în mod gratuit, la notificarea în decurs de maxim 15 zile a Poliţiei Rutiere, o Inspecţie de Siguranţă Rutieră Suplimentară, cu scopul identificării eventualelor cauze legate de infrastructură, care au favorizat sau cauzat producerea accidentului. Această inspecţie va fi realizată prin echipe formate din personalul de specialitate angajat in cadrul Autorităţii Rutiere Române – ARR, cel puţin unul dintre membrii echipei fiind atestat ca auditor de siguranţă rutieră.
Exemplu: Practic, după producerea unui accident rutier în urma căruia au fost pierderi de vieţi omeneşti, organele de poliţie care anchetează cazul notifică ARR cu privire la accident în termen de 15 zile. ARR va realiza inspecţia, finalizată cu un raport care va putea conţine o serie de recomandări. Aceste recomandări pot viza măsuri corective ce urmează să fie realizate etapizat de către administratorii drumurilor, precum: eliminarea sau protejarea obstacolelor fixe de la marginea drumului, reducerea limitelor de viteză şi intensificarea controlului vitezei la nivel local, îmbunătăţirea vizibilităţii în diferite condiţii meteo şi de luminozitate, îmbunătăţirea aderenţei/rugozităţii suprafeţei de rulare a drumului, etc.
Prin Ordin al ministrului Transporturilor vor fi stabilite normative privind setul de măsuri care pot fi dispuse de raportul de inspecţie de siguranţă rutieră, prin lucrări de intervenţii generate executate de administratorul drumului, precum şi termenele de punere în executare a acestora. În cazul în care administratorii drumurilor publice nu vor realiza aceste lucrări pentru a remedia deficienţele constatate la inspecţia de siguranţă rutieră, în termenele stabilite, vor fi sancţionaţi cu amendă în raport de gravitatea faptei, între 1.000 lei şi 100.000 de lei, potrivit Ordonanţei de Urgenţă adoptate astăzi.
Măsurile au fost adoptate de Guvern în condiţiile în care România are cel mai mare număr de decese în urma accidentelor rutiere din Uniunea Europeană.
În perioada următoare va fi adoptată şi Strategia Naţională de Siguranţă Rutieră 2016-2020, care deja s-a aflat în dezbatere publică. România este printre puţinele ţări din UE care nu deţine încă o astfel de strategie.