Victor Ponta a arătat că nu are motive să îşi ceară scuze pentru acţiunea fostului şef ISC, deoarece se afla în Afganistan atunci când Grăjdan a emis actul prin care a retras instituţia din procesul „Trofeul Calităţii”, scrie Mediafax.
„Acţiunea celui care a fost director la ISC a fost o acţiune personală, pentru care am considerat normal să-l demit imediat din funcţie. Nu are rost să mă scuz de ceva de care nu cred că m-a acuzat cineva normal sau cineva de bun-simţ. Marţi, când a emis acel act, eram în Afganistan. Fostul şef al ISC a avut un comportament anormal, nu a trecut prin procedurile interne ale inspectoratului, şi cred că trebuie să răspundă, dacă este cazul, şi din punct de vedere legal„, a spus Ponta.
El a susţinut totodată că acuzaţiile unor europarlamentari PDL nu ajută eforturile autorităţilor române de a-i convine pe oficialii UE că România îşi îndeplineşte angajamentele asumate în relaţia cu Comisia Europeană.
„Am văzut declaraţiile absolut iresponsabile, nu doar de astăzi, ci de când noul Guvern se află în funcţie, ale câtorva dintre europarlamentarii PDL şi constat cu mare neplăcere că scopul acestora este de a sabota interesul României, eventual de a demonstra «uite ce rău este Guvernul României». Iresponsabilitatea şi isteria nu ne pot ajuta în niciun fel într-un demers important nu pentru Guvern – asta cred că nu înţeleg respectivii europarlamentari – ci pentru ca România să arate că şi-a îndeplinit şi îşi îndeplineşte în continuare toate obligaţiile asumate pe plan european. Că-l făcea Guvernul Boc, că-l face Guvernul Ponta sau îl va face alt guvern, este important doar pentru noi, aici, în bucătăria internă. Atacurile iresponsabile şi isterice nu fac altceva decât să arate că există o mare parte a României care vrea să meargă înainte, într-un sens european, şi există o mică parte frustrată care doreşte în mod clar să fie rău României, ca să fie rău şi celor pe care-i consideră adversari politici. Eu, personal, nu mă cobor la acest nivel de a face politică”, a spus şeful Guvernului.
Întrebat insistent de jurnalişti dacă va cere personal, în calitate de prim-ministru în subordinea căruia funcţionează ISC, sau va solicita viitoarei conduceri a instituţiei să se constituie din nou parte în proces pentru recuperarea prejudiciului, Ponta a afirmat că el nu este şeful acestui inspectorat, ci are atribuţii doar în a numi preşedintele ISC, care este obligat să aplice legea.
Adrian Balaban-Grăjdan a fost demis de premierul Victor Ponta de la conducerea Inspectoratului de Stat pentru Construcţii din cauza „comportamentului” său, şeful instituţiei luând decizii fără să îl informeze pe primul-ministru, a anunţat, joi, Guvernul.
Decizia a fost luată de premier după ce Constantin Grăjdan, numit la ISC la 18 mai, a decis retragerea instituţiei din procesul „Trofeul Calităţii” al fostului premier Adrian Năstase.
Eurodeputatul PDL Sebastian Bodu a cerut Curţii de Conturi să se autosesizeze în cazul renunţării Inspectoratului de Stat în Construcţii la recuperarea prejudiciului de 64,8 miliarde lei în Dosarul „Trofeul Calităţii”.
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) l-au audiat, joi, pe Constantin Adrian Balaban-Grăjdan şi i-au adus la cunoştinţă acuzaţiile, respectiv de favorizare a infractorului.
După mai bine de opt ore de audieri, Grăjdan a fost lăsat să plece, el fiind cercetat în libertate în acest dosar.
Miercuri, procurorii DNA au făcut percheziţii la Inspectoratul de Stat în Construcţii, de unde au ridicat documente
Acţiunea procurorilor a fost declanşată după ce ISC a trimis instanţei supreme un punct de vedere prin care arăta că nu se constituie parte civilă în „Trofeul calităţii”, pentru că nu a suferit niciun prejudiciu financiar-contabil.
ISC a depus, marţi, la dosarul „Trofeul calităţii”, un document semnat de şeful instituţiei, Constantin Grăjdan, prin care arată că instituţia nu se constituie parte civilă în această cauză. În acest sens, ISC a indicat raportul de expertiză contabilă care a concluzionat că, în urma organizării evenimentului denumit „Trofeul Calităţii în Construcţii”, în bugetul instituţiei nu a fost înregistrat vreun prejudiciu.
Totodată, ISC a arătat că evidenţele contractelor cu instituţia nu relevă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar-contabil, cerând instanţei supreme să aibă în vedere şi raportul Curţii de Conturi privind activitatea inspectoratului pentru anul 2004.
În documentul depus la instanţă se mai arată că ISC nu a efectuat niciun fel de servicii de organizare a evenimentului „Trofeul Calităţii în Construcţii” şi că toate contractele invocate au fost încheiate de structuri organizatorice fără personalitate juridică aflate în subordinea inspectoratului, astfel că, neavând delegare de competenţe din partea ordonatorului de credite bugetare, acele convenţii sunt nule din punct de vedere juridic.
ISC a menţionat că structura bugetară a instituţiei nu avea aprobată posibilitatea legală de a încasa venituri rezultate din acest tip de activităţi şi că din evidenţele interne ale compartimentelor de specialitate nu rezultă înregistrarea vreunui prejudiciu financiar-contabil.
Joi dimineaţă, într-o postare pe blogary semnată de fostul consilier al lui Sebastian Lăzăroiu, Mirel Axinte, este redată următoarea cronologie: 7 mai – Cabinetul Ponta depune jurământul; 8 mai – prima şedinţă de Guvern condusă de Ponta. ISC trece din subordinea Ministerului Dezvoltării în cea a Guvernului, iar inspectorul general e numit şi demis de premier; 11 mai – este demisă Ruxandra Carmen Berszan de la şefia ISC; 18 mai (vineri) – Ponta semnează decizia de numire a lui Constantin Grăjdan în funcţia de inspector general al ISC. Decizia este publicată în aceeaşi zi; 21 mai (luni) – prima zi de lucru a lui Grăjdan la ISC; 22 mai (marţi) – Grăjdan semnează adresa către ICCJ prin care retrage Inspecţia din procesul lui Adrian Năstase şi susţine că nu există prejudiciu; 22 mai – adresa e depusă în instanţă, oamenii lui Năstase împart presei copii.
În 30 ianuarie 2012, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, de către ICCJ, în dosarul „Trofeul calităţii”, în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
În acelaşi dosar, Irina Paula Jianu, fost inspector general de stat al Inspectoratului de Stat în Construcţii, a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an.
Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie, la care s-a aplicat un spor de un an.
Decizia din ianuarie nu este definitivă, fiind contestată la completul de cinci judecători al instanţei supreme.