Cele mai multe imobile, reprezentând circa 5% din totalul celor 96.414 blocuri identificate la nivel naţional, au fost reabilitate termic din fondurile proprii ale românilor sau cu bani de la bugetul local al primăriilor, conform raportărilor primite de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) de la prefecturi.
Spre comparaţie, în cei şapte ani de funcţionare, programul naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, prin care statul contribuie cu jumătate din fondurile necesare lucrărilor de construcţie, a condus la reabilitarea termică a numai 1.563 de blocuri de locuinţe, formate din aproape 60.000 de apartamente. Pentru realizarea acestor lucrări, statul a scos din buget circa 526 mil. lei. Dată fiind contribuţia de 50% a statului în programul de reabilitare, costul lucrărilor a fost dublu. Tabloul general arată că doar 3% din cele circa 85.000 de blocuri construite până în 1990 au trecut prin programul de reabilitare termică.
Dacă acestor două grupe de blocuri reabilitate termic le adăugăm şi cele aproximativ 2.250 de blocuri noi, construite direct cu sistem de termoizolaţie, rezultă că circa 10% din blocurile existente în România sunt eficiente energetic, ceea ce înseamnă că apartamentele situate în aceste imobile ar trebui să înregistreze un consum anual de energie de sub 100 kWh/mp util.
„Programul de reabilitare termică nu a beneficiat de o finanţare sistematică. Abia din 2012 există un buget dedicat programului. Anterior lui 2012 au fost destul de multe sincope, în sensul în care se alocau fonduri, iar la rectificările de buget se diminuau şi au rămas destul de multe contracte în aer”, a declarat Diana Ţenea, directorul general al Direcţiei Generale Dezvoltare Regională şi Infrastructură din cadrul MDRAP, într-un interviu acordat revistei Capital.