CCR a respins ambele sesizări ale lui Valeriu Zgonea legate de înlocuirea sa de la conducerea Camerei

Curtea Constituţională s-a reunit marţi pentru a discuta două sesizări făcute de fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, privind modificarea Regulamentului forului şi a procedurii de revocare a sa din funcţie.

Ambele sesizări au fost făcute de Valeriu Zgonea ca preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Prima sesizare se referă la modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, prin care şeful forului îşi poate pierde funcţia automat odată cu pierderea sprijinului politic şi care prevede că o solicitare de revocare poate veni de la grupul parlamentar care l-a propus pe preşedinte, şi nu doar de la grupul din care acesta face parte.

A doua sesizare se referă la Hotărârea Camerei Deputaţilor prin care funcţia de preşedinte a fost vacantată, în baza modificărilor considerate neconstituţionale de către Valeriu Zgonea.

Alte articole

Cumpărarea a 32 de avioane F-35, aprobată de Camera Deputaților. Cine va avea ultimul cuvânt privind această importantă achiziție

CCR declară neconstituțională suprataxarea producătorilor de energie. Guvernul ar putea fi obligat să restituie sumele deja plătite

Primul termen de judecare a dosarelor a fost 21 iunie, însă CCR a amânat dezbaterile pentru aprofundarea cauzei, potrivit unor surse din cadrul instituţiei.

Valeriu Zgonea a pierdut, pe 13 iunie, funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor şi membru al Biroului Permanent după ce a fost revocat din funcţie, ca urmare a pierderii sprijinului politic din partea grupului parlamentar al PSD.

Fostul președinte al Camerei Deputaților Valeriu Zgonea a declarat în 14 iunie că a contestat la Curtea Constituțională modificarea Regulamentului forului, care, în opinia sa, a fost făcută ilegal.

El a trimis pe 7 iunie o scrisoare Biroului permanent în care solicita retragerea de pe ordinea de zi a hotărârii de modificare a Regulamentului prin care președintele Camerei Deputaților poate fi revocat mai ușor din funcție.

„Am înaintat Biroului permanent un document în care am cerut Comitetului liderilor să scoată de pe ordinea de zi un punct care, din perspectiva mea, încalcă zeci de articole ale Regulamentului și generează un precedent extrem de periculos pentru democrația din România. Nu a existat o inițiativă legislativă căreia să îi fie asimilat proiectul de hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei (hotărârea prin care se modifică articolul privind revocarea președintelui Camerei Deputaților — n.r.). Mai pe românește, în fals, a fost introdus un punct pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților sub identitatea de PHCD 50 care nu are niciun inițiator, nicio comisie parlamentară nu l-a inițiat, niciun grup de parlamentari nu a inițiat această hotărâre de modificare a Regulamentului”, a explicat atunci Zgonea.

El a precizat că secretarul general al Camerei Deputaților are obligația să identifice cum a apărut pe ordinea de zi, într-un document oficial, timp de câteva săptămâni consecutiv, un document care nu respectă prevederile legale.

„Grav este că cel care astăzi este gardianul respectării Regulamentului — Comisia pentru Regulament — a trimis un raport sub semnătura președintelui către Biroul permanent, acest raport nespecificând cine sunt inițiatorii, care este perioada de depunere a amendamentelor. Proiectul de hotărâre respectă aceleași proceduri pe care le respectă un proiect de lege — inițiatorii pot fi o comisie parlamentară sau un grup de parlamentari. Acest proiect trebuie să fie trimis sub semnătura inițiatorilor către Bp, care îl înregistrează, stabilește o perioadă pentru amendamente, dacă sunt avize de la alte comisii și o perioadă de depunere a raportului. Aceste trei obligații nu au fost îndeplinite”, a spus Zgonea, adăugând că majoritatea celor care au fost demiși sau revocați dintr-o funcție publică printr-o ilegalitate au câștigat procese în contencios administrativ.