„Sunt trei paliere în ceea ce privește România când ne raportăm la Brexit: pe termen scurt, care ține în special de piețele financiare, pe termen mediu, care ține de aspectele economice, și pe termen lung, care ține în special de aspectele politice și instituționale. Pe termen scurt, riscurile sunt administrate, există resurse, pe termen mediu, o să trecem cu costuri reduse, dar, pe termen lung, trebuie să ne luăm deciziile referitoare la viitor”, a declarat, marți, Bogdan Olteanu.
Potrivit acestuia, băncile centrale din întreaga lume și instituțiile internaționale au avut discuții înainte de votul din Marea Britanie, dar „nimeni nu dorea și nimeni nu paria că se va întâmpla” (votul pro-Brexit — n. r.), dar toți bancherii centrali și-au pregătit planurile de intervenție, pentru că exista acest risc.
„Planul a funcționat bine și s-a văzut încă din prima zi: lira sterlină, după căderea de 10% după primele ore de la anunțul rezultatului, a început să reacționeze pe parcursul zilei. La fel și acțiunile cotate pe piețele importante. Evident, cotațiile nu revin la valorile dinainte, dar suntem în echilibru, nu a fost o prăbușire, un haos. Momentul primei zile a fost depășit”, a explicat viceguvernatorul BNR.
Însă, pe termen lung, efectele acestei decizii se vor vedea, a subliniat acesta, iar Marea Britanie va plăti costurile.
„Evident că vor exista consecințe economice în întreaga lume. Azi nu se vede direct faptul că ratingul Marii Britanii a fost scăzut cu 2 nivele. Nu se vede pentru că piețele sunt inundate cu lichidități. Din acest punct de vedere, în România cred vor fi consecințe limitate din două motive: pentru că relațiile noastre economice cu Marea Britanie nu sunt semnificative și pentru că România nu este o piață financiară profundă, lichidă, de primă linie, ca să vedem ieșiri de capitaluri’, a adăugat Bogdan Olteanu.
Pe termen lung, însă, pentru România provocarea va fi să își definească strategia în concordanță și cu schimbările ce vor avea loc în interiorul Uniunii Europene.