Călin Popescu Tăriceanu, trimis în judecată în Dosarul Retrocedărilor. Ce pedeapsă riscă preşedintele Senatului UPDATE

UPDATE Călin Popescu Tăriceanu a declarat că trimiterea sa în judecată de către DNA nu îi schimbă cu nimic poziția, proiectele de viitor și atitudinea constant critică exprimată public.

„La solicitarea mai multor ziariști acreditați la Senat, declar că am luat cunoștință din mediul online de faptul că DNA a trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție dosarul pe care mi l-au instrumentat. Nu doresc să fac niciun fel de comentarii pe fondul acuzațiilor construite de anchetatori, procedura își va urma cursul legal, dar vreau să-i asigur pe toți cei care sunt interesați de viața politică sau de evoluția mea viitoare că această împrejurare nu-mi schimbă cu nimic poziția, proiectele de viitor și atitudinea mea constant critică exprimată public”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Şi ALDE, formaţiunea condusă de Călin Popescu Tăriceanu, a transmis un comunicat de presă în care acuză DNA că acţionează la comandă politică şi că el a ajuns ţintă a procurorilor în urma alianţei politice încheiate cu PSD. 

În comunicat se avansează chiar ipoteza că ministrul Justiţiei foloseşte arhiva SIPA pentru a pune presiune pe magistraţie, astfel încât să acţioneze la comandă politică.

Alte articole

Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită, a fost pus sub control judiciar şi are interdicţia de a profesa

Fostul director general al clubului Rapid, reţinut de DNA. Bogdan Vasiliu, acuzat de luare de mită și abuz în serviciu

Comunicat ALDE

Perspectiva înfrângerii PNL la alegerile parlamentare din toamnă, care se conturează din ce în ce mai clar în urma eșecului înregistrat de acest partid la alegerile locale, a pus o serie de forțe oculte în stare de alertă maximă. Cu evidența faptului că PNL are cea mai slabă conducere din istoria sa, președintele României, „guvernul său” și laboratoarele oculte, în care se ticluiesc aranjamente de menținere la putere cu orice preț, au renunțat la aparențe și au preluat nemijlocit inițiativa pe baza unui plan de forță. Acest plan vizează impunerea unui viitor Cabinet din care PNL nu trebuie să lipsească, indiferent de rezultatul alegerilor, așa încât paradigma „guvernul meu” să funcționeze în continuare. Nu vrea Dragnea guvern de uniune națională ? Nu-i nimic. Pentru ce avem Justiție independentă ? Nu vrea Tăriceanu guvern de uniune națională ? Nu-i nimic. Pentru ce avem DNA ? Și, în general, ni se opune cineva ? Nu-i nimic. „Nu există om nevinovat, ci persoane de care nu ne-am ocupat suficient”.

Această lozincă stalinistă își regăsește strălucirea de altădată în planul amintit, sub directa îngrijire a „guvernului meu”. Doamna ministru a Justiției vrea să inventarieze arhiva SIPA, după care și-a propus s-o distrugă. Dacă tot o distruge, inventarierea pare inutilă, dar totuși nu este. Arhiva SIPA conține informații cu potențial compromițător la adresa unor magistrați, iar aceștia ar putea colabora cu mai mult entuziasm în diverse procese politice așteptate înainte de alegeri.
Tot „guvernul meu” a scos acum câteva zile din lada de gunoi a istoriei practica fostei Securități, care avea în fiecare întreprindere socialistă câte un CI-ist, ofițer de contrainformații. Acum, n-o să mai avem ofițeri de securitate, ci mini-DNA în fiecare minister pentru încurajarea delațiunii oficiale în favoarea descurajării oricărei activități ministeriale.
Trebuie subliniat că întărirea instituțiilor de forță în pregătirea alegerilor este marele succes al „guvernului meu”, dar nu și singura preocupare cu care se mândrește. În ciuda faptului că are un mandat limitat în timp și este tolerat doar din considerente de stabilitate, actualul „guvern al meu” construiește mărețe planuri inutile pe termen mediu și lung, în schimb neglijează o parte din atribuțiile sale, fapt care trage economia înapoi.

Inaugurarea oficială a planului de forță a început luni, 4 iulie, când liderii partidelor parlamentare au fost invitați la Cotroceni pentru consultări pe teme de politică externă, care s-au dovedit a fi în realitate pretextul în spatele căruia președintele Iohannis a propus ca, după alegeri, România să fie condusă de un guvern de uniune națională constituit din PSD și PNL, pe baza unui nou proiect de țară adoptat la Cotroceni sub înaltul său patronaj. Disperarea produsă de perspectiva pierderii alegerilor este atât de mare, încât domnul președinte a ajuns la paradoxul negării propriilor teze, a întregii sale activități de la preluarea mandatului. Spusele domnului Iohannis: „Este nevoie de un nou proiect de ţară, un proiect pentru România…”, nasc o întrebare legitimă și logică. Dar cu programul „România lucrului bine făcut”, cu care v-ați prezentat la alegerile prezidențiale, ce s-a întâmplat? A fost finalizat? Dacă răspunsul este „DA”, îl asigurăm pe domnul președinte că acest răspuns este departe de adevăr. Sau poate că domnul președinte a decis să recunoască sincer că programul „România lucrului bine făcut” și ce a urmat a fost doar o butaforie electorală care i-a păcălit pe mulți.
Alianța dintre PSD și PNL nu mai provoacă de luni încoace atâta repulsie, nu mai e deloc nocivă, ci chiar sănătoasă pentru viitorul prosper al României. Asta ne sugerează mai nou domnul președinte Iohannis.

De o bună bucată de vreme, ALDE și eu personal suntem demonizați la comandă de divizia de presă controlată de Președinție și binom pentru alianța politico-electorală cu PSD. Am răspuns de fiecare dată că această alianță este perfect legitimată de votul dat USL-ului de o majoritate covârșitoare în 2012 și de bunele rezultate ale guvernării în comun. Ceea ce nu se poate spune despre conducerea vechiului PNL care și-a trădat electoratul, când s-a unit cu PDL. Oamenii lui Băsescu din PMP și cei din camuflați în PNL s-au divizat din cauza Elenei Udrea și nu datorită unor viziuni politice diferite, iar filozofia lor politică a devenit predominantă în noul PNL. Iată că, după lansarea ideii de guvern de uniune națională, apropierea PNL de PSD nu mai e atât de criticabilă în relatările diviziei de presă, ba e chiar de dorit. Sunt sigur că nu acesta e „noul mod de a face politică” așteptat de cetățeni și promis de domnul Iohannis.

Finalizarea sub patronajul Președinției a unui program de țară pe termen mediu care să beneficieze de suportul politic de principiu al tuturor forțelor politice este o inițiativă care, teoretic, merită toată atenția și sprijinul. Practic, un astfel de proiect nu poate fi dus la bun sfârșit, mai ales într-un an electoral, când competiția dintre partide se bazează pe programe politice diverse. Cu siguranță, acest aspect este cunoscut de domnul președinte, dar propusul proiect de țară este unicul pretext pe care se sprijină ideea unui guvern de uniune națională format de PSD și PNL.

Am ținut să aduc în atenția opiniei publice modul în care sunt percepute toate acestea de către ALDE și țin totodată să reiterez consecvența direcției politice a partidului nostru. Am avut și continuăm să avem o bună colaborare cu PSD în teritoriu, cu grupurile sale parlamentare și cu conducerea sa legitimă. Colaborarea noastră în timp, sinceră și loială a întărit încrederea și respectul reciproc până la nivel personal, cu ecouri pozitive în interiorul partidelor noastre și la marea masă a electoratului. Aceasta nu a însemnat și nu va însemna că am putea abandona vreodată doctrina și identitatea noastră liberală, realitate care ne confirmă ca fiind singurul partid reprezentând electoratul liberal în Parlamentul României.

Procurorii DNA au dispus, joi, trimiterea în judecată, în stare de libertate, a lui Călin Popescu Tăriceanu şi Dorin Marian în dosarul retrocedărilor în care sunt implicaţi şi Remus Truică şi prinţul Paul Al României, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte al Senatului României, este trimis în judecată sub acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, în timp ce Dorin Marian are un singur cap de acuzare, de mărturie mincinoasă.

Art. 273 Noul Cod Penal

Mărturia mincinoasă

(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Art. 269 Noul Cod Penal

Favorizarea făptuitorului

(1) Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală, tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

„La data de 15 aprilie 2016, în cadrul actelor de cercetare efectuate pentru lămurirea cauzei referitoare la retrocedarea presupus nelegală a unei suprafețe din Pădurea Snagov și a Fermei Băneasa, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, în depoziția luată sub jurământ, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului cu privire la aspecte esențiale ale cauzei asupra cărora a fost întrebat și nu a spus tot ce știe în legătură cu împrejurări esențiale, urmărind prin aceasta împiedicarea / îngreunarea tragerii la răspundere penală a inculpaților cercetați în dosarul trimis în judecată, mediatizat prin comunicatul nr 654 din 18 mai 2016.

Astfel, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a menționat în mod nereal că nu a avut cunoștință despre:
– retrocedarea către Paul Philippe Al României a unor suprafețe de teren în Băneasa (fosta fermă regală) și Snagov (trunchiul de pădure Fundul Sacului),
– implicarea inculpaților Tal Silberstein, Beny Steinmetz, Moshe Agavi și a altor persoane în procedurile de retrocedare,
– actele de vânzare–cumpărare vizând aceste bunuri.

De asemenea, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a mai făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu relația avută cu inculpații Tal Silberstein, Andronic Dan Cătălin și Truică Remus, în contextul menționat mai sus, întâlnirile și discuțiile purtate cu acesta din urmă referitor la taxele notariale privind tranzacționarea imobilelor menționate mai sus și modalitatea de dobândire și valorificare a bunurilor revendicate.

În același context, inculpatul a mai precizat, că nu a avut o relație apropiată cu inculpatul Marcovici Marius, ascunzând totodată că are cunoștință de relația acestuia din urmă cu inculpatul Tal Silberstein.

Totodată, inculpatul Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton a afirmat în mod nereal că nu l-a prezentat/introdus pe Tal Silberstein altor politicieni din România.

În contextul instrumentării aceleiași cauze, la data de 28 aprilie 2016, inculpatul Marian Marius Dorin a făcut declarații necorespunzătoare adevărului și nu a spus tot ce știe în legătură cu angajarea lui Marcovici Marius Andrei, în calitate de consilier personal la Cancelaria primului ministru Popescu Tăriceanu Călin Constantin Anton, urmare a înțelegerii acestuia din urmă cu Tal Silberstein.

De asemenea, inculpatul Marian Marius Dorin, a afirmat în mod nereal că nu cunoștea activitatea și atribuțiile de serviciu ale lui Marcovici Marius Andrei, în condițiile în care acesta din urmă era cunoscut în cercurile politice ca „omul lui Tal”.

Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.