Centrul de Protecţia Plantelor Bucureşti va face dezinsecţia în Capitală

Documentul votat de CGMB mai prevede că Centrul de Protecţie a Plantelor are ca obiect secundar de activitate efectuarea tratamentelor de dezinsecţie şi combatere a ţânţarilor în spaţiile administrate de ALPAB.

În Raportul de specialitate anexat proiectului de Hotărâre se arată că asigurarea continuităţii serviciului public de salubrizare – activitatea de dezinsecţie este obligatorie, ţinând cont de faptul că prin această activitate sunt combătuţi ţânţarii, vectori cu influenţă asupra stării de sănătate a populaţiei.

„Aceşti vectori sunt responsabili de transmiterea unor boli grave şi epidemii cum sunt meningo-encefalita prin virus West Nile şi malaria”, se arată în document.

Specialiştii mai arată în raportul de specialitate că pentru a asigura continuitatea serviciului, încă din septembrie 2010 s-a derulat procedura de achiziţie publică în vederea încheierii unui contract în baza căruia se elaborau documentele pentru delegarea serviciului de salubrizare în Municipiul Bucureşti (inclusiv activităţile de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie), scrie news.ro.

Alte articole

28.000 de locuințe au fost vândute în doar 6 luni în București și Ilfov. Cât trebuie să scoată românii din buzunar pentru un apartament

Cine sunt tinerii găsiți morți într-un hotel din București. Ce s-a întâmplat cu cei doi

Aceştia amintesc că în baza acestei proceduri s-a încheiat un contract în data de 27.07.2011 conform căruia urma să se elaboreze mai multe documente: caietele de sarcini pentru organizarea licitaţiei în vederea delegării serviciului public de salubrizare şi de igienizare, precum şi contractele-cadru aferente, studiile de oportunitate pentru fundamentarea şi stabilirea soluţiilor optime de delegare a gestiunii serviciilor de salubrizare şi igienizare, criteriile de selecţie minime pentru delegarea acestor servicii, dar şi Strategia privind accelerarea şi dezvoltarea serviciilor publice din Municipiul Bucureşti.

„În data de 11.07.2014 a intrat în vigoare Legea 99/2014 pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr. 101/2006 – republicată în 8.09.2014, cu modificări majore privind organizarea serviciului de salubrizare în Municipiul Bucureşti, respectiv, se prevede procedură separată pentru achiziţia serviciului public de salubrizare – activităţile de dezinsecţie, dezinfecţie şi deratizare. În aceste condiţii, a fost necesară refacerea documentaţiei şi derularea unei noi proceduri de achiziţie în vederea încheierii unui contract de Consultanţă pentru elaborarea documentaţiilor necesare în vederea delegării gestiunii serviciului public de salubrizare în Municipiul Bucureşti. Pentru organizarea unui serviciu public de salubrizare este necesară existenţa unei Strategii de dezvoltare şi funcţionare a serviciului public de salubrizare”, se arată în raportul de specialitate.

Personalul de specialitate menţionează că Strategia a fost aprobată în 12 februarie 2015, dar anterior, începând din anul 2014, a fost pe ordinea de zi pe parcursul a 14 şedinţe ale CGMB. După aprobarea strategiei au mai fost aprobate în GCMB: studiul de oportunitate pentru fundamentarea oportunităţii delegării prin concesiune a activităţii, caietul de sarcini pentru delegarea gestiunii şi criteriile de selecţie minime. Din cauza faptului că OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune a fost abrogată, hotărârile CGMB privind aprobarea criteriilor de selecţie şi a contractului de delegare a gestiunii serviciului trebuie refăcute în conformitate cu noua legislaţie în domeniul achiziţiilor publice.

„Precizăm că nu sunt întrunite condiţiile pentru delegarea gestiunii serviciului public de salubrizare. (…) Procedura de atribuire organizată de Primăria Municipiului Bucureşti în baza HCGMB nr. 34/29.02.2016 este în curs de desfăşurare, fără a se putea aprecia data la care se poate finaliza şi nici data la care contractul de prestări servicii va intra în efectivitate”, se mai arattă în raportul de specialitate.

Directorul Centrului pentru Protecţia Plantelor, Dan Grigore, a declarat că centrul are autorizatie pentru prestaţie tratamente fitosanitare în parcuri. El a spus că nu este foarte mare diferenţă între tratamentul pentru combaterea ţânţarilor şi tratamentele pe care le face centrul.

„Această activitate estimăm că se va termina în 20-22 septembrie. Avem capacitate, avem planuri de intervenţie făcute”, a spus Dan Grigore.

Activitatea Centrului pentru Protecţia Plantelor va fi supravegheată de o comisie interministerială, formată din reprezentanţi ai Mininsterului Mediului şi Sănătăţii şi din Direcţia pentru Sănătate Publică Bucureşti. Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a dezvăluit că, pentru combaterea ţânţarilor din Bucureşti au fost cheltuiţi anual, peste patru milioane de euro, anunţând de săptămâna trecută că urmează ca Centrul de Protecţia Plantelor din subordinea PMB, împreună cu RADET, Apa Nova şi RATB să achiziţioneze substanţele iar întreaga operaţiune ar putea costa 200 de mii de euro, de 20 de ori mai puţin.

Gabriela Firea consideră că externalizarea operaţiunilor de combatere a ţânţarilor a fost una păguboasă, cheltuindu-se anual peste patru milioane de euro pentru un contract care s-a prelungit în mai multe mandate ale primarilor.

„Era un contract de 4 milioane de euro, iar prin propunerea pe care am făcut-o, Centrul de Protecţia Plantelor din subordinea Primăriei Generale a Capitalei precum şi RADET, RATB şi Apa Nova au fost de acord ca, fiecare în parte, împreună cu acest Centru de Protecţia Plantelor să achiziţioneze substanţa, au la dispoziţie şi maşini şi aparatură, se ajută între ele, iar operaţiunea de «desţânţărizare» nu va costa mai mult de 200 de mii de euro. Iar primăria plătea patru milioane de euro” a spus Gabriela Firea, invitată la Antena 3. Campania de combatere a ţânţarilor din capitală a fost întârziată din cauza faptului că licitaţia a fost contestată.

Primarul General spunae că se vor face un audit al achiziţiilor publice şi unul financiar, iar astfel vor fi identificate contractele care sunt păguboase pentru municipalitate.

Citeşte şi Bugetul Capitalei a fost rectificat: 7,3 milioane de euro merg către RATB