„Am solicitat și am obținut dezvoltarea de noi opțiuni pentru dimensiunile aeriană și maritimă la Marea Neagră, în conformitate cu cele decise la ministeriala apărării din iunie. Acestea vor fi discutate în NATO în perioada imediat următoare și vor fi abordate de miniștrii apărării în octombrie”, a spus Klaus Iohannis, într-o conferinţă susţinută la Varşovia, după încheierea summit-ului NATO.
Şeful statului a precizat că declarația finală a Summit-ului include o mențiune clară la această sarcină trasată autorităților militare ale NATO: „Vom continua proiectul cadrului naval de exerciții și training și așteptăm cu mare interes deciziile de la ministeriala apărării”.
Klaus Iohannis a subliniat că prin deciziile adoptate la Summitul NATO regiunea Mării Negre a fost integrată în procesele Aliate de evaluare și contracarare a implicațiilor riscurilor de securitate la adresa NATO. El a arătat că la Summit a fost aprobată o evaluare politico-militară a situației de securitate din regiunea Mării Negre și a implicațiilor sale pentru NATO.
„Poate nu sună senzațional, dar pot să vă spun că este o realizare importantă a României, pentru că inițierea acestei evaluări a fost făcută prin propunerea înaintată de România la reuniunea miniștrilor de externe NATO din mai 2015 de la Antalya. Este pentru prima dată când se adoptă un astfel de document privind Marea Neagră, care prevede expres un proces regulat de evaluare politico-militară a mediului de securitate din regiunea Marii Negre. Această analiză este baza pe care vor fi luate măsuri, în continuare, de către NATO”, a spus preşedintele.
Klaus Iohannis a indicat că astfel este reconfirmată „explicit” importanţa strategică a Mării Negre pentru NATO.
La Summitul NATO de la Varșovia Comandamentul de Divizie și Unitatea NATO de Integrare a Forțelor de pe teritoriul României au fost omologate. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a solicitat insistent, atât în cadrul NATO, cât și prin numeroase demersuri bilaterale în capitale aliate, o echilibrare a măsurilor pe întreg flancul, între Nord și Sud, arătând că acest lucru a fost obținut la Summit.
„Cele două tipuri de măsuri, pentru nordul și sudul flancului estic, sunt complementare, contribuind proporțional, adică adaptat în funcție de particularitățile situației de securitate de pe fiecare dimensiune, la realizarea noii posturi a NATO de descurajare și apărare”, a spus Iohannis.
El a precizat că în ce privește structurile de comandă și control Unitatea NATO de Integrare a Forțelor din România a fost operaționalizată complet începând cu 1 iulie, arătând că la această dată Comandamentul Multinațional la nivel de Divizie Sud-Est, asumat de țara noastră, a atins capabilitatea inițială.
„Atât Comandamentul de Divizie, cât și Unitatea NATO de Integrare a Forțelor au fost omologate la acest Summit și, mai mult, pentru Comandament a fost confirmat rolul de coordonare pentru cele două Unități NATO de Integrare a Forțelor din România și Bulgaria. Avem, deci, două structuri permanente de comandă și control NATO pe teritoriul țării noastre, dintre care una, cea la nivel de divizie, cu acțiune la nivel regional. Acestea sunt capabile să faciliteze dislocarea rapidă a forțelor aliate în regiune, în sprijinul apărării colective, dacă va fi nevoie, precum și să coordoneze pregătirea trupelor Aliate, să planifice și să conducă exerciții multinaționale complexe”, a arătat șeful statului.