Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România lansează campania „Despre Curaj şi Biruinţă”

600.000 de români suferă de hepatită C. Doar 4.200 dintre aceştia au beneficiat până în prezent de tratamentul fără interferon, care vindecă Hepatita C. Aproximativ 800.000 de români suferă de Hepatita B. Doar o parte dintre aceştia au fost depistaţi până în prezent.

APAH-RO (Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România) militează pentru adoptarea unei Strategii Integrate pe Hepatite care să includă şi un Program Naţional dedicat acestei patologii. Acest lucru ar duce, în conformitate şi cu Strategia Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, la un control al bolii pe termen lung şi chiar la eradicarea hepatitelor până în 2030.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România marchează Luna de Luptă împotriva Hepatitei prin lansarea campaniei „Despre Curaj şi Biruinţă”, iniţiativă care atrage atenţia asupra accesului limitat al pacienţilor români cu afecţiuni hepatice cronice la terapiile inovatoare.

APAH-RO îşi propune ca şi prin poveştile pacienţilor care s-au vindecat de hepatita C să atragă atenţia factorilor de decizie asupra numărului mic de români care au intrat în programul de tratament fără interferon.

Puţin peste 4.000 de pacienţi cu hepatită C, au avut, până acum, şansa la vindecare prin acest program, aproximativ 1.800 dintre aceştia finalizând deja tratamentul fără interferon (cu acţiune antivirală directă). 98% dintre aceştia au fost declaraţi vindecaţi la finalul tratamentului, terapia fără interferon confirmând astfel rezultatele din studii clinice care arătau o rată de vindecare de peste 95%.

Potrivit contractului semnat în septembrie 2015 de autorităţi şi potrivit protocolului terapeutic, în acest moment pot beneficia de acest tratament doar pacienţii cu ciroza (F4) compensată (scor Child-Pugh A) şi F3 cu contraindicaţie la interferon.

„Considerăm că este timpul să asigurăm o continuitate a acţiunilor în ceea ce priveşte accesul la inovaţie în tratarea hepatitelor virale, în special în ceea ce priveşte hepatita cronică virală C. Accesul tuturor pacienţilor la tratamentul fără interferon (cu acţiune antivirală directă) trebuie să fie o normalitate în conditiile în care mulţi dintre ei au trecut prin experienţa nereuşită a unei terapii anterioare, a unei prevalenţe ridicate în România şi a costurilor asociate tratării acestor pacienţi cu alte terapii, decât cele care oferă peste 95% şansă la vindecare”, declară Marinela Debu, Preşedinte APAH-RO.

Atât în ceea ce priveşte hepatita C, cât şi hepatita B şi B plus Delta, reprezentanţii asociaţiei atrag atenţia şi asupra monitorizării corespunzătoare a pacienţilor, în contextul în care multe dintre analize nu sunt decontate de CNAS. În lipsa compensării integrale a unor analize precum încărcătura virală sau determinarea gradului de fibroză, de multe ori pacientul nu îşi poate permite o monitorizare a bolii hepatice conform indicaţiilor medicului curant.

„Este necesar ca monitorizarea tuturor pacienţilor cu hepatite cronice virale să fie asigurată prin gratuitatea unor analize care acum nu sunt accesibile oricui. Prin astfel de acţiuni se salvează vieţi şi bani, iar pacienţii pot avea din nou o calitate a vieţii adecvată”, completează Marinela Debu, Preşedinte APAH-RO.

Conform statisticilor, ţara noastră se află pe primul loc la nivel european, din punct de vedere al numărului total de cazuri de hepatită C. Rata generală de depistare a hepatitei C este foarte scăzută în România, iar majoritatea pacienților sunt depistaţi în contextul unor analize sau la internarea în spital pentru alte afecțiuni. Deoarece mulţi pacienţi nu prezintă simptome, ajung la medic atunci când sunt în stadii avansate.

„Dacă luăm exemplul altor ţări, ar fi logic ca în curând să avem o nouă etapă a acestui program care să cuprindă şi pacienţii cu fibroza F3 şi de ce nu F2. Chiar dacă la prima vedere tratamentul fără interferon este mai costisitor, în raport cu varianta standard, ar trebui să luăm în calcul şi costurile unor eventuale spitalizări, dacă avem de a face cu pacienţi care nu au răspuns la tratament.

Aş gândi într-o notă optimistă şi aş spune că acest program care se află în desfăşurare este categoric o reuşită, pacienţii cirotici reprezentând o urgenţă. Dacă în viitorul apropiat vor fi luaţi în calcul toţi cei care au o hepatită cronică, VHC activă, indiferent de gradul de fibroză cred că am putea vorbi de o reuşită”, declară Dr. Adrian Marinescu, medic primar la Institutul de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”.

70% din pacienţii infectaţi cu hepatita C dezvoltă o boală cronică de ficat. Hepatita C este cea mai frecventă cauză a cancerului de ficat şi una dintre cele mai importante cauze ale ciroziei – 20% din cazuri ajung la ciroză în 15 ani de la infectarea cu virusul C.

Campania se adresează şi pacienţilor cu hepatită B şi atrage atenţia asupra accesului la tratamentul pe termen lung şi asupra unui management corespunzător. Prevalența hepatitei B în România este de 5,6% (conform ECDC 2010), iar genotipurile predominante sunt A și D3. Biopsiile efectuate arată că, în România, coinfecția B plus Delta se regăsește la 17-20% dintre pacienții cu hepatita B. După introducerea vaccinării obligatorii împotriva virusului hepatitei B pentru copii, incidenţa acestei afecțiuni a scăzut de la 30% la 3%.

Hepatitele virale pot fi eradicate prin depistare activă pornind de la categoriile de populaţie aflate la risc, programe de vaccinare împotriva virusurilor hepatitice B pentru populaţiile vulnerabile şi acces la inovaţie în tratament.
Campania, care se va desfăşura pe parcursul acestui an, este centrată în jurul a cinci poveşti de succes ale pacienţilor cu

Hepatita C care au avut acces la tratamentul fără interferon şi a două poveşti de pacienţi cu Hepatita B care demonstrează că pot avea o viaţă normală cu Hepatita B.

În cadrul campaniei se vor desfăşura şi acţiuni de informare care se adresează publicului larg din ţară.