Pîslaru: Domeniul IT în România nu trebuie tratat ca un sector în sine

„Am avut o discuție cu reprezentanții instituțiilor publice, dar și cu actori-cheie din industria de IT&C; este vorba despre asociații, precum ANIS sau ARIES ori ASPES, cât și despre actori importanți, cum ar fi Microsoft, IBM, reprezentanți ai antreprenorilor din IT, ca Romanian Business Leaders și alții. Discutăm de o piață unde potențialul este extraordinar și, spre deosebire de alte zone unde potențialul este extraordinar, aici avem o o creștere fulminantă a acestei industrii. În 2015, industria a crescut cu 21,5% în ceea ce privește cifra de afaceri și discutăm de o zonă unde cererea este dată în mare parte de export. Cererea internă reprezintă doar 4% din creștere”, a spus ministrul.

Potrivit acestuia, un obiectiv este legat de sectorul public guvernamental de a transpune obiectivele deja asumate în strategia Agenda Digitală.

„Este un lucru pe care Guvernul actual deja îl face. S-au anunțat niște măsuri, precum crearea acelui post de chief information officer, de coordonare a întregii activități și de interoperabilizare a multor sisteme IT care au fost făcute până acum de capul lor, multe dintre ele. Această Agendă de Guvern 2.0 ar urma să dea un prim imbold dezvoltării pieței”, a completat el.

Totodată, Pâslaru a arătat că, în ceea ce privește IMM-urile, avem în acest moment în România o dezvoltare antreprenorială destul de robustă, dar care nu folosește soluțiile IT și nu-și duce productivitatea la acele niveluri care ar putea fi atinse prin soluții IT, conform Agerpres.

Alte articole

Guvernul a stabilit calendarul consultărilor cu partidele politice pe tema alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

Bursa de reziliență pentru elevi, introdusă oficial. Ce valoare are și cine va beneficia de aceasta

„Discuția se mută pe zona de educație, de competențe. S-a pus problema în mod clar că ar trebui să cultivăm aceste competențe digitale încă din cele mai fragede zone ale educației, să putem într-adevăr să ajungem ca în societate folosirea acestor tehnici să fie prevalente, cât mai răspândite. Degeaba guvernul dezvoltă soluții de administrație publică și de servicii publice, dacă nu avem o alfabetizare de IT în rândul populației, care să fie capabilă să folosească aceste soluții”, a mai arătat șeful de la Muncă.

Un exemplu ar fi faptul că digitalizarea în sistemul sanitar ar putea permite autorităților să știe în permanență care este starea de sănătate a populației.

„Dacă sistemul ar fi concentrat pe pacient, am vedea că găsirea de soluții IT&C care permit circulația dosarului și nu neapărat circulația fizică a unui pacient între spitale ar crește atât productivitatea sistemului sanitar, cât și transparența și modul în care am putea ști în permanență care este starea de sănătate a populației ca factor-cheie în creșterea PIB-ului potențial”, a menționat Pâslaru.

Acesta a subliniat faptul că sectorul IT în România nu trebuie tratat ca un sector în sine, acesta fiind o pârghie de dezvoltare pentru restul sectoarelor administrației publice.

„El este un levier, o pârghie de dezvoltare în toate celelalte sectoare ale administrației publice și, prin urmare, discuția de astăzi este una din discuțiile cruciale de asumare a unui nou model economic și administrativ guvernamental pentru viitor. O țară cu un sector IT&C puternic este o țară mai puternică”, a adăugat oficialul.

Pâslaru a admis că nu este uzual ca ministrul Muncii să vorbească despre zona IT și a subliniat că demersul său este legat de activitatea anterioară pe care a desfășurat-o în calitate de consilier economic al premierului, când a ajutat la demararea proiectului ‘România competitivă’.

Sectorul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) poate ajunge înainte de 2020 la 4 miliarde de euro sau 2,5% din PIB, acesta generând de patru ori mai multă valoare adăugată decât media economiei, se arată în documentul de lucru privind domeniul TIC, ce a fost dezbătut în cadrul sesiunii consultative de luni.

Luni s-a desfășurat cea de-a șasea dezbatere în cadrul proiectului „România Competitivă”, având ca temă „Tehnologia Informației și Comunicațiilor”, sector care în 2014 ajungea la 2,4 miliarde euro, urmare a unei creșteri de 12,5%, de patru ori mai rapidă decât PIB-ul României.

Atrăgând toate tipurile de actori economici, de la giganți mondiali în domeniul IT la mii de antreprenori locali, specialiștii români din sectorul TIC reprezintă unul dintre activele importante ale țării. Aproximativ 80.000 persoane lucrează efectiv în industrie, estimările arătând o tendință de creștere, până la 100.000 de angajați în 2018, dar principala provocare este reprezentată de găsirea din ce în ce mai dificilă a specialiștilor.

Pentru atingerea țintelor propuse pentru perioada 2016 — 2020 în document se propune un buget de 663 milioane de euro. Cei mai mulți bani ar urma să fie bugetați pentru creșterea acoperirii cu infrastructură în bandă largă de mare viteză, acoperirea ‘petelor albe’ — 700 de localități (200 milioane euro) și pentru utilizarea cu regularitate ainternetului de cel puțin a 60% a cetățenilor — 207,4 milioane de euro.

Documentul de lucru a fost publicat pe site-ul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Proiectul „România competitivă” este un proiect în lucru, care, alături de propunerile reprezentaților Guvernului, ai Băncii Naționale a României și ai Academiei Române, așteaptă contribuțiile de specialitate ale celor care pot participa la dezvoltarea și completarea liniilor de acțiune deja identificate.