Ministerul precizează că există numeroase surse de finanţare pentru acest proiect, inclusiv fonduri nerambursabile comunitare, însă fondurile nu pot fi accesate din cauză că nu există un suport legislativ privind standardele, metodologia, proiectarea, implementarea şi omologarea acestei categorii de trasee turistice.
„Crearea, amenajarea şi omologarea traseelor de cicloturism va duce la creşterea circulaţiei turistice la nivel naţional, regional sau local”, arată un proiect de Hotărâre pentru aprobarea normelor metodologice privind crearea, amenajarea şi omologarea traseelor de cicloturism.
Proiectul de act normativ stabileşte şi amenzi care pornesc de la 3.000 de lei şi ajung până la 20.000 de lei, dacă, de exemplu, consiliile judeţene nu vor organiza comisiile judeţene de ciclotrasee, care vor fi entităţile care vor aviza realizarea de ciclotrasee noi, modificarea sau desfiinţarea celor existente.
Amenzi de până la 20.000 de lei vor primi şi cei care emit avize şi aprobări pentru declararea unor trasee cicloturistice ca ciclotrasee sau dacă le marchează fără respectarea legii, arată News.
Drept avantaje, dezvoltarea cicloturismului necesită investiţii relativ reduse şi cu recuperare rapidă.
„România are un potenţial foarte ridicat în domeniul cicloturismului, dar care în momentul de faţă are un nivel extrem de redus de valorificare, iar una din cauzele importante este lipsa unei infrastructuri specifice, în principal lipsa marcării de trasee de cicloturism (turism pe bicicletă)”, arată documentul citat.
Autorii proiectului de Hotărâre afirmă că există un interes şi o cerere crescută pentru traseele cicloturistice marcate şi omologate atât din partea turiştilor individuali, a asociaţiilor de cicloturism şi a agenţiilor de turism din ţară şi străinătate, cât şi din partea autorităţilor publice locale şi structurilor asociative de dezvoltare locală şi regională, „care au elaborat deja sau doresc să elaboreze şi să implementeze proiecte de trasee cicloturistice”.
De asemenea, cicloturismul şi alte ramuri de turism activ au un impact de mediu redus şi sunt considerate de mare viitor în toate statele dezvoltate.
Mai mult, aprobarea proiectului aflat în dezbatere ar permite dezvoltarea semnificativă a cicloturismului, „fapt care va genera venituri suplimentare la nivelul agenţilor economici, care se vor regăsi la nivel macro în creşterea contribuţiei turismului la PIB”.
În prezent, cicloturismul este un segment pentru care există o cerere în creştere, arată documentul.
„De exemplu, în Germania, cicloturismul este singura ramură de turism care înregistrează constant creşteri de peste 10% pe an în ultimul deceniu, şi implică multe milioane de turişti germani care fac anual concedii pe bicicletă în alte ţări europene şi sunt tot mai interesaţi de Estul Europei”, se precizează în nota de fundamentare.
Altfel, în cuprinsul Master Planului pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007- 2026 se menţionează în cadrul iniţiativelor strategice, la capitolul referitor la turismul activ, faptul că ciclismul a devenit o activitate de agrement care cunoaşte o popularitate crescută şi faptul că în România acesta se află într-o fază incipientă de dezvoltare.
Pe plan european există deja reţele naţionale de trasee cicloturistice marcate, şi aprobate, acestea fiind în continuă dezvoltare.
„Tendinţa în ultimele decenii este de dezvoltare a cicloturismului de lung parcurs, context în care importanţa traseelor cicloturistice naţionale şi internaţionale este în continuă creştere”, precizează autorii.
Ciclotraseele se stabilesc pe piste de biciclete, pe drumuri publice pe care circulaţia este interzisă autovehiculelor, pe drumuri de utilitate privată deschise circulaţiei biciclistice de către administratorii acestora, sau în zone cu viteză limitată la 30 km pe oră.
Lungimea ciclotraseelor se alege astfel încât durata normală de parcurgere să fie de: 5-12 zile în cazul celor de rang naţional, de 2-5 zile în cazul celor regionale şi de maximum o zi în cazul celor locale.