Ziua Porţilor Deschise în porturile fluviale din Constanţa

Marina Militară în colaborare cu administrațiile locale și Autoritatea Navală Română organizează în porturile Brăila și Tulcea, până la ora 14,00, ateliere interactive, expoziție de tehnică și armament, concerte de fanfară și spectacole în aer liber, concursuri cu tematică maritimă și tururi pentru vizitarea navelor militare fluviale, potrivit unui comunicat de presă al SMFN.

La Brăila, navele militare fluviale vor fi acostate în zona esplanadei Dunării, până la ora 13,00, iar la Tulcea, vizitatorii sunt așteptați în Portul Militar de la ora 10,00 la 14,00.

Tot duminică, în garnizoanele de marină au fost programate ceremonii militare și religioase cu depuneri de coroane de flori, în memoria eroilor marinari, în Municipiul Constanța, la Monumentul Crucea Marinarilor și la Mangalia, la Monumentul Marinarului Erou, iar în orașele Cernavodă și Bicaz vor fi lansate pe apă tradiționalele ancore de flori și vor fi expoziții de pictură cu tematică marină și jocuri.

*** Sărbătorită în mod tradițional pe 15 august, Ziua Marinei Române, ce corespunde cu praznicul Adormirii Maicii Domnului, este celebrată începând din anul 2009 ca sărbătoare națională, civilă și militară, fiind marcată de autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea programelor specifice și manifestărilor cu caracter evocator.

Alte articole

Gafa de proporții a unei șoferițe din Constanța. A vrut să parcheze dar a încurcat comenzile și a ajuns cu mașina peste bordura din fața unui hotel

Cum a putut să parcheze un șofer pe străzile din Constanța. Așa ceva nu s-a mai văzut!

Organizată pentru prima dată, în mod oficial, pe 15 august 1902, la Constanța, Ziua Marinei Române a fost concepută ca o serbare națională, oficiată chiar de Praznicul Sfintei Maria, atrăgând atenția în mod deosebit, la vremea respectivă, prin programul atractiv și deopotrivă pitoresc, potrivit unui documentar arhivistic realizat de cercetătorii Muzeului Marinei Române.

Ziua Marinei a constituit întotdeauna un spectacol ieșit din comun, atât prin momentele sobre, precum ceremonialul militar al întâmpinării oficialităților, arborarea pavilionului și a marelui pavoaz, în acordurile Imnului Național și pe fundalul celor 21 salve de salut, serviciul religios, parada navală și aviatică, defilarea Gărzii de onoare, cât și prin elementele pitorești, specifice vieții și tradițiilor marinărești.

Competițiile, jocurile și surprizele marinarilor, regizate și puse în scenă pe apă și pe uscat, spre deliciul spectatorilor, au fost nelipsite din programele alcătuite din timp de organizatori, pentru a da farmec și culoare unei sărbători care este, deopotrivă, a Marinei, a orașelor-porturi și a țării.

În urmă cu peste un secol, printr-o adresă din 6 august 1902, Cristea Georgescu, primarul Constanței, din dorința de a atrage turiști, se adresa primarilor ”comunelor urbane reședințe de județ din toată țara”, atenționându-i asupra semnificației Zilei Marinei.

Deși în Marina Militară această zi a fost serbată cu siguranță și înainte de 1902, în documentele de arhivă vorbindu-se de un precedent, anul 1902 rămâne ca dată certă a consacrării publice a Zilei Marinei ca sărbătoare a marinarilor și a orașului Constanța.

Presa de epocă a consemnat că, la 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcată la bordul crucișătorului ”Elisabeta” printr-un Te-Deum la care a luat parte ministrul de război, Dimitrie A. Sturdza, urmat, seara, de un banchet și serbarea marinărească propriu-zisă, dată în folosul Palatului Invalizilor.

În anul 1912, serbarea nautică a fost organizată sub Înaltul Patronaj al Reginei Elisabeta, inițiativa organizării aparținând Societății ”Regina Elisabeta” a Marinarilor Civili din Constanța. În programul întrecerilor marinărești au apărut probe precum „Care-i mai tare” (trasul la parâmă din bărci), curse în saci, respectiv curse de alergări doi câte doi, legați de picior, lupta pe școndri. Acestea se continuau în noapte cu jocurile de proiectoare de pe nave, coruri, fântâni luminoase, serenade în bărci, dans.

La 15 august 1918, la Chilia Veche s-au organizat serbări nautice în folosul orfanilor de război. Acestea au constat în concursuri de bărci de monitoare cu opt rame, bărci de baraj, bărci de vedete, lotci pescărești, bărci de șlepuri și godile. În partea a doua, au avut loc jocuri marinărești la uscat și gimnastică. În partea a treia s-au desfășurat curse de înot și sărituri în apă, catargul orizontal cu purcel, goana și vânătoarea de rațe, explozia unei torpile și scafandru.

În anul 1924, semnalul începerii serbărilor mării a constat în trei lovituri de tun, urmate de curse de bărci militare și de lotci de pescari cu câte trei, două și o ramă, salturi în apă, polo, exerciții de scufundare, curse de dandy, exerciții de trapez, curse de bărci fără rame, curse de înot, tobogan, vânătoare de rațe și explozii de mine marine, după care, pe bordul bricului ”Mircea”, amiralul Vasile Scodrea a împărțit premiile.

La 15 august 1928, în prezența membrilor Casei Regale, cu prilejul festivităților ocazionate de serbarea patronului Marinei Române, au fost botezate cele patru hidroavioane ”Savoia”, sosite la Constanța cu câteva zile înainte, yahtul „Isprava” al Principesei Ileana și cuterul „Domnița Ileana” al Yacht Clubului Regal Român. Concursurile nautice și de natație au fost recompensate oferindu-se cupele ”Principele Nicolae”, ”Regina Maria” și ”Principesa Ileana”. La aceste competiții au fost adăugate probe precum regate, sărituri de la trambulină, înot, jocuri și surprize marinărești.

În anul 1933, între concursurile specifice Zilei Marinei au figurat cursa de bărci cu opt rame, ștafetă înot, curse de baleniere, curse de care romane, alergări cu bărci fără rame, curse de lotci, cursa înotătorilor de fond, tragerea cu parâma între două bărci, sărituri de pe platformă, curse de bărci cu ofițeri. După ora 18,00, au urmat alte surprize, jocuri pe gabară, școndru cu purcei, goana după rațe, torpile submarine, lupta cu prăjina și explozia unei mine.

La 15 august 1937, Federația Română de Sporturi Nautice a organizat prima caravană nautică din țară, sub numele ”Caravana Marele Voievod Mihai”, la care au luat parte toate asociațiile sportive nautice civile și militare din țară. Caravana a plecat din Giurgiu în 5 iulie și a ajuns, după 12 etape, la Constanța, după ce a trecut prin Oltenița, Turtucaia, Silistra, Rasova, Brăila, Măcin, Galați și Tulcea. Ziua Marinei a primit toate onorurile și la Călărași, Cetatea, Corabia, Craiova, Galați, Hârșova, Ismail, Oradea, Orșova, Sulina și Timișoara.

Un an mai târziu, din cauza doliului național pricinuit de moartea, în ziua de 18 iulie, a Reginei Maria a României, tradiționalele serbări de Ziua Marinei au fost amânate pentru data de 8 septembrie — Nașterea Maicii Domnului.

În anul 1945, la sărbătoarea marinarilor români au participat membrii Comisiei Aliate de Control, atât la deschiderea expoziției Marinei, în localul Subsecretariatului de Stat al Marinei, din București, cât și pe Lacul Herăstrău, acolo unde, după oficierea unei slujbe religioase, au fost arborate drapelele României și Națiunilor Unite și s-a dat startul serbărilor nautice.

Între anii 1949-1953, ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei URSS (ultima duminică din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificație din cauza intenției conducerii Ministerului Apărării Naționale de a schimba data acestei tradiționale sărbători naționale.

Din anul 1954, când Ziua Forțelor Maritime Militare s-a serbat, conform Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale nr. 309 din 29 august 1953, în prima duminică din luna august, programul Zilei Marinei a fost politizat și adaptat noii ideologii, promovată intens și în rândurile oștirii. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prima dată, în Republica Populară Română, Ziua Forțelor Maritime Militare. Se desfășurau concursuri sportive de bărci, înot, ștafetă combinată. Un deosebit punct de atracție îl constituiau jocurile marinărești, concentrate în jurul bazei sportive amenajate pe o navă. Din apa mării apărea Neptun cu cască și trident aurit și deschidea jocurile: luarea purcelului de pe școndru, concurs de tras la parâmă cu bărcile, vânătoarea rațelor, biciclete pe apă, scafandri, nunta și pirații.

În anul 1959, zeci de bărci și șalupe, reprezentând diferite aspecte din activitatea marinarilor, muncitorilor portuari și pescarilor, au trecut prin fața navei-comandant. O șalupă militară a remorcat un desant maritim: o plută pneumatică cu mitralieră, apoi un întreg detașament de marinari înarmați, încinși cu plute de salvare. În urma lor, un ponton a purtat corul și orchestra echipei artistice ostășești ”Albatrosul”.

După 1960, manifestările au dobândit accente propagandistice, în detrimentul încărcăturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferințe despre semnificația Zilei Marinei, susținute de ofițeri și propagandiști în întreprinderi și în garnizoanele de marină, înmânarea de către delegațiile de marinari a unor machete de nave, în adunări festive organizate la casele pionierilor, adunări publice și întâlniri ale marinarilor cu pionieri și utemiști fruntași în producție, organizarea de vizite la bordul navelor-școală ”Mircea” și ”Libertatea” și ieșiri pe mare cu acestea. În cadrul ceremonialelor organizate cu prilejul Zilei Marinei, secretari ai organelor centrale de tineret înmânau „Steagul Roșu” al CC al UTM, ulterior „Drapelul de Onoare” al CC al UTC și diplome de onoare organizațiilor și tinerilor marinari fruntași în pregătirea de luptă și politică.

Odată cu ingerința organelor politice în orchestrarea acestor manifestări, semnificația creștină a sărbătorii marinarilor români a fost substituită cu cea mitologică. Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor și jocurilor marinărești a devenit o constantă a programelor în prima parte a serbărilor tradiționale, până în prezent.

Din anul 1970, la Constanța, au fost organizate, timp de două săptămâni, ”Serbările Mării”, care culminau cu Ziua Marinei. Programul s-a diversificat și au apărut probe ca desantul infanteriștilor marini, turnirul bărcilor, ștafeta nautică, parada ambarcațiunilor alegorice, salturile din elicopter, schi nautic, platforme alegorice cu scene din pregătirea pe specialități a marinarilor, acrobații aeriene, platforme cu aparate și numere de gimnastică, desenarea pe suprafața mării de către grupuri de înotători a inițialelor partidului și țării (PCR, RSR) sau ale unor cifre aniversare ale unor evenimente politice.

În 1990, odată cu revenirea la tradiție, prin celebrarea Zilei Marinei Române de sărbătoarea religioasă a Sfintei Marii — Praznicul Adormirii Maicii Domnului, organizatorii, atât la Constanța, cât și în celelalte orașe-port maritime și fluviale, au inclus în programele festivităților atât elementele tradiționale, cât și probe noi, în pas cu specificul local și preferințele publicului contemporan.

Ziua Marinei Române a fost instituită ca sărbătoare civilă și militară prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, fiind marcată de autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea manifestărilor cu caracter evocator, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare și religioase organizate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Administrației și Internelor.

Citeşte şi 15 august, zi liberă pentru bugetari. Calendarul sărbătorilor legale