Mişu Negriţoiu: Cursul de schimb se poate îndrepta uşor spre 5 lei/euro

„Prognoza (ING – n.r.) de până acum pentru sfârșitul anului era cam unde este leul azi. Evident, că la data respectivă nu aveam în calcul evoluţiile mai ales din zona euro, alegerile din Grecia, și așa mai departe. Dar eu cred că leul se poate îndrepta uşor către 5 unități pe euro„, a spus Negrițoiu la ProTv, invitat în cadrul emisiunii „După 20 de Ani”.

Șeful ING a arătat că deși problema cea mai presantă a Europei este Grecia, slăbiciuni se regăsesc în toate ţările din Sudul Europei și toate statele periferice.

Negrițoiu crede că deși situația ar putea fi ținută sub control, dialogul va fi prelungit, fără îmbunătățiri rapide, fundamentale, pe termen scurt, iar presiunile pe euro și monedele din zonă vor continua.

„Nu se ştie dacă mai vine la rând o ţară sau alta (…) La noi vulnerabilitatea este în creştere din două considerente: o dată suntem vulnerabili la expunerea grecească în România şi problema României este parte din problema Greciei, având în vedere expunerea în sectorul bancar, iar în al doilea rând tipicul politicii noastre monetare este unul destul de mult legat de euro, având în vedere dimensiunea portofoliului de credite denominate în euro. Aceasta introduce un plus de risc şi vulnerabilitate”, a spus Negriţoiu.

Alte articole

Mişu Negriţoiu a dezvăluit de ce l-a dat afară pe Florin Cîţu, de la ING: „Este un mic satrap, e foarte învechit. Nu ştie să lucreze în echipă”

Pe de altă parte, Negroţoiu a apreciat că deprecierea leului este în principal speculativă, spre deosebire de 2008 când a existat o repoziţionare investiţională, iar ieşirile de capital erau legitime, însă BNR nu-şi va mai permite să transfere presiunile în piaţa monetară şi să crească dobânzile.

„Nu avem o problemă internă care să ducă la deprecierea leului. Acum deprecierea vine aproape exclusiv din problemele zonei euro şi din presiunea speculativă. Este o situaţie diferită decât cea din 2008 – 2009, când deprecierea a fost mai degrabă sub presiunea repoziţionării investiţiilor străine şi a ieşirilor de lichidităţi de pe piaţa locală. Atunci, pentru că toţi s-au repoziţionat internaţional, au fost ieşiri de capital legitime. Investiţii care au fost în România şi care au plecat şi care vroiau să-şi vândă banii. Astăzi nu este, azi nu avem ieşiri de capital din România pentru că nici capital pe termen scurt nu mai prea mai este. Nu prea mai are cine să plece, ca să zicem aşa. Şi atunci deprecierea este de natură speculativă. Dacă n-ar fi contextul euro şi european, n-ar fi aceeaşi presiune pe depreciere”, a declarat la ProTV directorul general al ING Bank, invitat în emisiunea „După 20 de ani”.

În toamna anului 2008, cu doar o lună înainte de alegerile generale, BNR a reuşit să stopeze deprecierea leului prin pârghia lichidităţii, drenând aproape în totalitate disponibilul de pe piaţă, ceea ce a avut ca efect creşterea dramatică a dobânzilor bancare, care au rămas la niveluri înalte mai mult de un an.

Rugat să explice cum funcţionează aceaste operaţiuni speculative, Negriţoiu a arătat că există instituţii financiare „care fac bani din bani”, fonduri specializate, ca hedge fund-urile care se duc şi cumpără valute, fac arbitraj valutar, în diferite pieţe diferite zone şi ulterior revând.

„Nu se întâmplă în România (operaţiunile speculative – n.r.). Sunt operaţiuni care transced graniţele, dar ele se văd în operaţiunile pe care le fac băncile locale pentru că ele sunt interfaţa, ele execută aceste operaţiuni”, a completat şeful ING Bank.

Potrivit lui Mişu Negriţoiu, a spune că Banca Naţională a României „ţine cursul” este simplist, dar banca centrală nu poate să ignore componenta importantă a creditelor în euro în total portofoliu, care depăşesc 60% din sold.

„Desigur că intervine, desigur că-l protejează, are resurse cu care poate să limiteze deprecierea. Nu poate s-o facă în totalitate şi asta se vede. Dar BNR cheltuieşte nişte bani cu protejarea cursului. Pe de altă parte, nu-i va fi aşa de uşor presiunea cursului s-o transmită pe piaţa moinetară. Asta s-ar solda în dobânzi mai mari la lei şi nu cred că BNR îşi permite acum să crească dobânzile„, a afirmat Negriţoiu.

El a adăugat că tot mai multe bănci centrale încearcă să ajute la ieşirea din criză şi chiar la reluarea creşterii economice, apreciind că România nu are în prezent o problemă de inflaţie sau de şomaj.

BNR a anunţat vineri o referinţă pentru dolar de 3,6231 lei, un nou record istoric, iar pentru euro cursul a coborât, la 4,4648 lei/euro.

Moneda naţională a încheiat săptămâna trecută în jurul nivelului de 4,47 lei/euro, ceea ce indică o depreciere mult sub nivelul consemnat de valutele din regiune.

Pe pieţele externe, cotaţia maximă a monedei naţionale s-a apropiat de 4,5 lei/euro, prag după care analiştii spun că deprecierea ar fi mult mai abruptă.