Alocaţiile de hrană pentru pacienţi, neschimbate de opt ani, ar putea creşte din toamnă

Alocaţii de hrană pentru pacienţi din unităţile sanitare publice au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 429/16 aprilie 2008, în prezent nivelul acestora fiind între 7 lei şi 13 lei pentru bolnavii adulţi şi 1,8 lei şi 14,5 lei pentru copii, pe categorii de vârstă şi afecţiuni, arată Ministerul Sănătăţii..

La propunerea de majorare a alocaţiilor de hrană pentru pacienţi, au fost avute în vedere calculul cuantumului acestora, pe categorii de pacienţi şi de boli, efectuat de medicii specialişti nutriţionişti de la Institutul de Nutriţie şi Boli Metabolice, Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului şi alte institute de specialitate, respectiv spitale, precum şi indicele preţurilor de consum la mărfuri alimentare, în perioada mai 2008 – iunie 2016, de 108,12%, scrie News.ro.

Potrivit proiectului, alocaţia de hrană zilnică pentru pacienţii cu TBC şi HIV/ SIDA adulţi ar putea creşte la 16 lei, iar pentru copii – la 15 lei, pentru bolnavi cu hepatită şi neoplazicii adulţi – la 15 lei, iar pentru copii – la 16,4 lei, pentru bolnavi cu diabet adulţi – la 15 lei, iar pentru copii – la 17,5 lei, pentru pacienţii arşi – la 15 lei, iar pentru alţi bolnavi adulţi – la 10 lei, pentru lăuze – la 15 lei, pentru bolnavi în leprozerii – la 11 lei, pentru cei cu hemodializă – la 9 lei, pentru bolnavul psihic şi cel cu internare obligatorie – la 12 lei, iar pentru cei internaţi în staţionare de zi – la 7 lei.

De asemenea, alocaţia ar putea să crească la 10 lei pentru nou-născuţi, prematuri, în maternităţi sau compartimente, alimentaţi artificial, pentru nou-născuţi prematuri alimentaţi natural – la 5 lei, pentru copii până la trei ani – la 10 lei, iar pentru copii între 3 şi 16 ani – la 12 lei.

Alte articole

Un nou scandal în spitale, după cel din Pantelimon. Medici filmați în timp ce țipau și amenințau un pacient. „Adu încoace legătura aia să vezi ce-i facem. Nici nu am cum să nu-l bat”

Pacienții bolnavi din România, nevoiți să dea statul în judecată pentru a obține acces gratuit la medicamentele vitale

Proiectul mai prevede ca alocaţia pentru o raţie de 0,500 litri de lapte distribuit prin unităţile sanitare care se acordă în completarea alimentaţiei naturale să fie de 3 lei, alocaţia de hrană pentru însoţitori ai bolnavilor internaţi în unităţi sanitare să fie de 7 lei, iar pentru bolnavi străini internaţi la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie să fie o alocaţie de hrană de 19,4 lei.

Proiectul de hotărâre are în plus faţă de actul normativ în vigoare din 2008 poziţia „bolnavi în regim de hemodializă”, la cererea Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice „Prof. dr. N.Paulescu”, care a arătat că deşi aceşti bolnavii nu sunt internaţi, programul de dializă este între patru şi şase ore, timp în care, având în vedere patologia bolii diabetice, spitalul este obligat să ofere cel puţin o masă bolnavului.

Iniţiatorii proiectului susţin că majorarea alocaţiilor de hrană nu necesită creşterea bugetelor spitalelor, ci reprezintă doar prevederea legală care permite cheltuirea unor sume mai mari pentru hrana pacienţilor din bugetele unităţilor sanitare. Suma necesară pentru hrana pacienţilor este cuprinsă în tariful pe caz ponderat (TCP) prin care spitalele sunt finanţate de CNAS în baza contractelor lunare sau anuale, nefiind un capitol bugetar care ar trebui acoperit prin alocare suplimentară din alte surse, arată Ministerul Sănătăţii.

Iniţiatorii proiectului mai spun că nivelul alocaţiilor de hrană reprezintă limita maximă, ce poate fi depăşită prin hotărâri ale unităţilor administrativ-teritoriale pentru spitalele din subordine, cu suportarea de către acestea, din bugetele proprii, a cheluielilor suplimentare, precum şi la solicitarea persoanelor fizice beneficiare, care vor suporta cheluielile suplimentare corespunzătoare.

Noile tarife au fost stabilite după discuţii cu nutriţionişti şi sunt superioare celor rezultate din aplicarea ratei inflaţiei la cuantumurile actuale. Ţinând seama de importanţa alimentaţiei în tratamentul bolnavilor, precum şi de faptul că, în cele mai multe cazuri, nivelul alocaţiilor de hrană aprobat a fost subdimensionat comparativ cu cel reieşit din calculul necesarului caloric, au fost luate în considerare sumele comunicate de specialişti, se precizează în Nota de fundamentare a proiectului.