Judecătoarea Cristina Tarcea, candidat unic pentru şefia Înaltei Curţi. Care este prioritatea mandatului

Potrivit site-ului CSM, Tarcea figurează drept candidat unic. În prezent, aceasta deține funcția de vicepreședinte al Instanței supreme și este delegată să asigure interimatul conducerii instituției.

Alocarea unui sediu corespunzător bunei desfășurări a activității de judecată din Înalta Curte de Casație și Justiție va fi prioritatea mandatului judecătoarei Cristina Tarcea care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Instanței supreme, se arată în proiectul acesteia, postat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit documentului, personalul care activează în cadrul Instanței supreme se confruntă cu lipsa spațiului, numărul sălilor de judecată fiind insuficient, la fel și cel al birourilor, în condițiile în care, la începutul anilor 2000, ÎCCJ avea un număr redus de judecători (cel mult 80), magistrați asistenți și personal auxiliar și conex, iar în prezent sunt 549 de posturi care trebuie să funcționeze în același spațiu.

„În prezent, în birouri cu suprafețe mici (20 — 30 mp) lucrează 3, 4 sau chiar 5 judecători, situația fiind mult mai gravă la magistrați asistenți și grefieri care lucrează și câte 10 — 14 în birouri. De asemenea, în condițiile creșterii continue în timp a competențelor de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, numărul sălilor de judecată este insuficient, existând doar 5 săli de judecată într-o instanță care funcționează cu 4 secții, 4 complete de 5 judecători și care are și competențe de soluționare a recursurilor în interesul legii și a chestiunilor de drept preliminare. În plus, potrivit procedurilor reglementate de noile coduri de procedură civilă și penală, ar fi trebuit să existe săli pentru camere de consiliu, dar acest lucru este imposibil în actualul sediu”, se precizează în proiect.

Alte articole

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prima hotarare definitiva dupa decizia CJUE pe prescriptie intr-un proces legat de fonduri europene

De asemenea, judecătoarea arată că spațiul destinat arhivelor este insuficient, astfel că holurile de la etajele în care se află birourile judecătorilor și altor categorii de personal sunt aglomerate cu fișete în care sunt păstrate o parte din dosare.

Tot din cauza spațiului insuficient nu există săli de deliberare, astfel încât deliberarea are loc în birourile judecătorilor sau în sălile de ședință.

„Doresc să subliniez ideea că alocarea unui sediu corespunzător pentru buna desfășurare a activității de judecată va fi prioritatea mandatului meu, căreia îi voi aloca mai mult timp și energie decât oricărei altei activități și prerogative”, arată Cristina Tarcea în proiectul său.

Judecătoarea precizează că încercările autorităților de a sprijini instanța supremă în demersurile sale pentru asigurarea unui sediu adecvat au eșuat, punctând că ultima soluție propusă, cea privind alocarea unor birouri într-o clădire situată în apropierea actualului sediu, în care își va desfășura activitatea Secția de contencios administrativ și fiscal și în care s-a mutat deja Departamentul Economic, este „mai viabilă”, însă este doar „o soluție de avarie”.

Judecătoarea Iulia Cristina Tarcea și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, aceasta fiind, potrivit site-ului CSM, candidat unic.

În prezent, ea deține funcția de vicepreședinte al Instanței supreme și este delegată să asigure interimatul conducerii instituției.

Pentru funcția de vicepreședinte al ÎCCJ și-au depus candidaturile Lavinia Curelea, președinte al Secției I civile, și judecătoarea Nela Petrișor.

Postul de președinte al ÎCCJ a rămas vacant după ce Livia Stanciu, cea care deținea această funcție, și-a înaintat cererea de eliberare din funcție prin pensionare, începând cu 13 iulie. De la acea dată, Stanciu deține funcția de judecător la Curtea Constituțională, ca urmare a semnării decretului de numire de către președintele Klaus Iohannis.

Potrivit calendarului anunțat de CSM, cei interesați și-au putut depune candidatura pentru funcția de președinte al ÎCCJ între 13 iulie și 16 august, iar pentru cea de vicepreședinte, în perioada 18 iulie — 18 august.

Luni au fost publicate proiectele de management, iar în intervalul 17 august — 2 septembrie, respectiv 19 august — 4 septembrie, are loc verificarea de către CNSAS dacă judecătorii care și-au depus candidaturile au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea, precum și verificarea de către Direcția de resurse umane a înscrisurilor depuse la dosarele de candidatură.

Pentru funcția de președinte al ÎCCJ, analizarea candidaturii de către Secția pentru judecători a CSM și formularea propunerii de numire se face în intervalul 8 — 9 septembrie, iar pentru cea de vicepreședinte pe 15 — 16 septembrie.

Potrivit legii, numirile în aceste funcții se fac de către președintele României, la propunerea Secției de judecători a CSM, pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit o singură dată.