Modificări privind legea care obligă marile magazine să vândă în proporţie de 51% alimente româneşti

Președintele Klaus Iohannis a promulgat, la 11 iulie, Legea care obligă marile magazine să vândă în proporție de 51% alimente din producția internă. Aceasta ar trebui să intre în vigoare în 6 luni de la promulgare, iar între timp Guvernul ar trebui să elaboreze normele de aplicare.

Potrivit noii legi, comercianții cu cifră de afaceri anuală mai mare de 2 milioane de euro au obligația ca pentru carne, legume, fructe, miere, ouă, lactate și produse de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din lanțul alimentar scurt, adică de pe piața locală. Prin excepție, în lunile de iarnă, decembrie-februarie, legumele și fructele din import pot reprezenta maximum 70% din oferta, pe fiecare categorie, a comercianților menționați.

Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a organizat, luni, o dezbatere cu privire la stadiul normelor de aplicare a legii, având în vedere că ele trebuie aprobate în termen de două luni de la publicare.

Vezi si: Guvernul încearcă să blocheze supraimpozitul pregătit de parlamentari pentru supermarketuri

Alte articole

Cine este femeia din spatele magazinelor care demolează supremaţia Lidl, Kaufland sau Cocoş

De ce sunt mai ieftine produsele marcă proprie ale magazinelor. Mulți români le preferă în detrimentul celor celebre, dar mai scumpe

Potrivit profit.ro, reprezentantul Ministerului Agriculturii a arătat că nu a primit nicio propunere de la organizațiile de producători, deși ministerul ar fi organizat grupuri de lucru cu privire la elaborarea normelor. În schimb, reprezentantul Agriculturii a subliniat că este necesară aplicarea cât mai corectă a conceptului de „lanț alimentar scurt”, astfel încât Comisia Europeană să nu lanseze o procedură de infringement împortiva României.

Atât producătorii, cât și comercianții au arătat că o problemă ridicată de lege este legată de definirea „produsului proaspăt”, pentru care plata trebuie efectuată în 7 zile. Potrivit unora, în această categoria pot intra și pastele făinoase, băuturile energizante sau alcoolice.

Una din principalele solicitări ale producătorilor a fost însă posibilitatea de putea fi facturați în continuare de retaileri pentru anumite servicii, precum cele de promovare. Mai mulți producători au susținut că doresc astfel de servicii, care îi ajută la vânzare, iar legea ar trebui să specifice ce fel de servicii pot fi taxate de supermaketuri.

Reprezentanții supermarketurilor au arătat că nu își permit să editeze publicații print sau online de promovare a diferitelor produse doar cu finanțare proprie.

Citeşte şi: STUDIU: Ştii ce conţine îngheţata? Patru la sută din produsele analizate au în conţinut 16 e-uri