Marta şi Schwartzenberg au făcut demersuri pentru menţinerea lui Blejnar şi Comăniţă în funcţii, la schimbarea Guvernului

„În contextul în care la data de 9.02.2012 fusese numit un nou guvern al României, iar conducerea Ministerului Finanțelor Publice analiza oportunitatea demiterii persoanelor cu funcții de conducere din instituțiile cu competențe fiscale și vamale, M.C.A. (Marta Codruț Alexandru — n.r.) și S.E. (Schwartzenberg Elan — n.r.) au realizat demersuri, la cererea inculpatului N.R. (Nemeș Radu — n.r.), în vederea menținerii în aceste funcții a inculpaților B.S. (Blejnar Sorin — n.r.) și C.V. (Comăniță Viorel — n.r.) sau cel puțin pentru a determina numirea în funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unei persoane apropiate care să protejeze în continuare activitatea grupului„, se precizează în motivare.

Conform documentului, atât Marta, cât și Schwartzenberg aveau relații apropiate cu Blejnar și Comăniță.

„În perioada săvârșirii faptelor deduse judecății, S.E. controla postul de televiziune Realitatea TV, iar prin prisma statutului influent pe care i-l conferea calitatea de ‘mogul de presă’ acesta clama împrejurarea că relațiile pe care le avea în mediul politic, cu membrii tuturor partidelor de pe eșichierul politic, îi permiteau să manipuleze procesul de numire a conducerii ANAF„, se arată în motivarea instanței.

Totodată, în document se precizează că Marta și Schwartzenberg primeau de la Nemeș o parte din sumele obținute din evaziunea fiscală cu scopul de a-i determina pe președintele și pe vicepreședintele ANAF să protejeze mecanismul infracțional prin prisma funcțiilor publice deținute, garantându-se în schimb acestora menținerea lor în funcțiile de conducere.

Alte articole

Mihaela Rădulescu este dărâmată de suferință! Cum resimte despărțirea de fiul ei: „Mi-e greu să mă desprind. Casa e goală, iar lucrurile lui sunt încă acolo”

EXCLUSIV Codruţ Marta ar fi fost otrăvit cu ciorbă „fierbinte şi aromată”. Milionarul, căutat cu excavatorul într-o groapă din Capitală

„În acest sens, în seara zilei de 15.02.2012, R.R.C., comisar șef al Gărzii Financiare — Secția Județeană Ilfov, s-a deplasat la biroul numitului S.E.. Pe parcursul acestei întâlniri, la ora 19:31:41, R.R.C. i-a contactat telefonic pe F.S., la acel moment comisar șef adjunct al Gărzii Financiare, căruia i-a solicitat să îi transmită în regim de urgență CV-ul în format electronic, comunicându-i totodată că este nevoie de discreție absolută: ‘Uită c-ai vorbit cu mine, ăsta-i mesajul’. În conversația purtată de cei doi prin telefon a intervenit și numitul S.E., care i-a transmis lui F.S. următorul mesaj: ‘Când se dărâmă castelul, încerc să păstrez o casă’, ceea ce semnifica demersurile pe care acesta le făcea pentru numirea lui F.S. în funcția de șef al ANAF„, se menționează în motivare.

În ceea ce privește modul de comunicare între membrii grupului infracțional, instanța a constatat că acesta s-a caracterizat printr-o „conspirativitate exacerbată”.

Astfel, erau folosite modalități clandestine de comunicare, care presupuneau utilizarea, de regulă, a serviciului Messenger al terminalelor BlackBerry, schimbarea în mod constant și repetat a terminalelor telefonice utilizate ori folosirea unor numere de telefon folosite doar pentru convorbiri și SMS-uri cu o singură persoană, „toate aceste acțiuni fiind incompatibile cu derularea unor activități comerciale oneste invocate de către unii dintre inculpații trimiși în judecată” în această cauză.

Pe 9 iunie, fostul președinte al ANAF Sorin Blejnar a fost condamnat de Curtea de Apel București la cinci ani închisoare cu executare în dosarul „Motorina”, în care este acuzat, alături de soții Radu și Diana Nemeș, de complicitate la evaziune fiscală și constituirea unui grup infracțional organizat.

 Instanța a mai decis că Blejnar nu are voie să exercite pe o perioadă de cinci ani, după ce iese din închisoare, mai multe drepturi civile, cum ar fi dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcțiile elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcții de conducere în cadrul autorităților statului cu competențe în domeniul fiscal.

În același dosar, soții Radu și Diana Nemeș au fost condamnați la 9 ani închisoare, respectiv 7 ani închisoare.

Fostul ofițer DGIPI Florin Secăreanu a primit 5 ani închisoare, aceeași pedeapsă fiind aplicată și în cazul lui Viorel Comăniță, fost director la Autoritatea Națională a Vămilor și vicepreședinte al ANAF.

De asemenea, au fost condamnați și administratori ai unor firme implicate în mecanismul de evaziune fiscală: Lucian Florin Ionescu — 5 ani; Mihai Buliga, Andrei Jugănaru, Dumitru Preda, Ovidiu Moldovan și Pavel Ghișe — câte 7 ani închisoare; Dumitru Chirvăsitu — 8 ani, Mariana Vrânceanu — 6 ani, Nicolae Belba — 3 și 6 luni închisoare, toate pedepsele fiind cu executare.