Ei așteaptă ore întregi la cozi uriașe, pentru a putea să își umple butoaiele. Bătrânii susțin că o astfel de o situație nu a fost întâlnită niciodată în istoria satului.
„Am 74 de ani și n-am întâlnit o secetă ca anul ăsta. Nu am crezut niciodată că o să trăiesc așa ceva, dar toate sunt lăsate de la Dumnezeu”, spune un localnic, potrivit Agerpres.
„Nu este apă. Se bate lumea pentru o găleată de apă. Noroc cu pompierii că ne aduc câte o mașină de apă și că vin de două — trei ori pe zi. E foarte greu când lipsește apa”, susține un alt bărbat din sat.
Țăranii din Aurel Vlaicu se tem că situația s-ar putea înrăutăți odată cu venirea sezonului rece. Ei susțin că, dacă nu va fi ploaie sau ninsoare, nu vor mai avea de unde să adape animalele.
„Acum ne mai ajută pompierii. Dar la iarnă ce facem? Dacă nu plouă, dacă nu o să fie zăpadă la iarnă, șanse minime sunt. O să vindem animalele și o să fim muritori de foame, pentru că singura sursă de venit sunt animalele. În țară plouă, iar noi aici parcă suntem în deșertul Sahara. Venim și stăm aici și stăm la rând la apă ca pe timpul lui Ceaușescu la pâine. Nu m-am gândit niciodată că o să stau la rând la apă”, a declarat Lucian Oniciuc.
Autoritățile locale au săpat, până acum, mai multe puțuri de mare adâncime, însă nu au reușit să dea de izvoare de apă, din cauza scăderii considerabile a nivelului pânzei freatice.