Mâncarea de pe masa noastră, importată de la sute şi mii de kilometri. Vezi cât de nocivă este pentru sănătatea noastră

Pe piaţa românească, gama produselor ecologice sau sănătoase este destul de restrânsă. Majoritatea alimentelor sunt aduse din străinătate – conserve de legume, fructe, unele produse de panificaţie etc. Pe piaţa românească, cele mai vândute produse din producţia locală sunt laptele, iaurturile, brânzeturile, ouăle, fructele, legumele, dar şi produsele crud uscate – salam, cârnaţi.

„Roşiile din Turcia sau ţările arabe, cartofii polonezi, usturoiul din China, ceapa din orient, merele din ţările vestice nu înseamnă pentru noi distrugerea economiilor locale, ci au cel puţin trei efecte negative: preţuri mult mai mari decât dacă ar fi produse în România, purtând povara costului de transport, al RCA-urilor mărite, al rovignetei şi a altor taxe, importăm poluare prin emisiile de carbon ale camioanelor sau mijloacelor de transport, cu dezastruoase efecte nocive pentru producerea de gaze cu efect de seră și afectează iremediabil sănătatea noastră şi a copiilor noştri datorită substanţelor utilizate pentru o păstrare îndelungată”, spune economistul Adrian Oprică.

Citeşte: Numărul angajaţilor din hipermaketuri şi supermarketuri aproape s-a dublat în ultimii ani

De multe ori, ele sunt vândute în pieţe volante sau direct de la producător, dacă îl cunoşti sau ai pe cineva la ţară. Conform statisticilor europene (EUROSTAT) vânzările totale de produse ecologice în România ajung la aproximativ 12 milioane de euro, ceea ce reprezintă sub 1% din piaţa de retail şi foarte puţin faţă de 5-6%, cât este media europeană. Restul, de 99% din piaţă, înseamnă de multe ori produse din import sau fabricate de companii multinaţionale.

Alte articole

Șapte alimente care cresc nivelul de dopamină. Mâncarea care te poate face mai fericit

Câtă sare e bine să pui, de fapt, în mâncare. Greșeala care poate transforma orice preparat într-o bombă pentru sănătate

Potrivit newsbv.ro, referitor la pericole acestea sunt OMG-urile – organismele modificate genetic sau care folosesc hormoni de creştere, toate acestea generând riscuri majore pentru sănătate şi mediu prin utilizarea excesivă a pesticidelor.

Cât despre modul în care populația resimte aceste elemente negative o scurtă enumerare ar fi că românii plătesc cel puţin dublu preţul legumelor din supermarket şi de multe ori şi din piaţă, plătesc mai mult pe medicamente pentru că multe dintre aceste alimente sunt tratate pentru a-şi menţine valabilitatea o mare perioadă de timpcu efecte devastatoare asupra organismului uman, iar consumul de către copii fac să crească absenteismul şcolar datorită afecţiunilor digestive sau a dereglărilor hormonale, spun specialiștii în nutriție.