Academia Română cere drept de iniţiativă legislativă, rang şi salarizare de ministru pentru preşedintele instituţiei

Academia mai propune ca salarizarea personalului din aparatul de lucru propriu al Academiei Romane sa se stabileasca la nivelul de salarizare aferent functiilor din cadrul Secretariatului General al Guvernului, scrie hotnews.ro.

Propunerea Academiei prevede si alte masuri cu potential de controversa: infiintarea unei scoli doctorale care sa concureze cu piata libera, asigurarea unor scutiri de taxe si impozite, asigurarea de finantari guvernamentale.

Propunerea de lege poarta numele presedintelui Academiei, Ionel Valentin Vlad, si cuprinde propunerile si modificarile venite din partea membrilor Biroul Prezidiului si a unor Sectii ale Academiei Romane. Ionel Valentin Vlad a fost ales presedintele Academiei Romane in aprilie 2014 cu sprijinul PSD. El este membru al fantomaticei Academii a Oamenilor de Stiinta.

Anterior, salarizarea pentru personalul din aparatul de lucru propriu se stabilea in conditiile aplicabile personalului bugetar, cu un spor de importanta nationala de 25% la salariul de baza.

Alte articole

Mircea Cărtărescu nu a fost admis ca membru al Academiei Române. Ce acuzații i se aduc candidatului la Premiul Nobel

Sicriul cu trupul lui Răzvan Theodorescu, depus marţi la Clubul Academicienilor

In ceea ce priveste indemnizatiile lunare brute ale membrilor Academiei Romane, aceastia ar urma sa primeasca:
– membrii titulari – indemnizatia echivalenta cu salariul maxim al unui profesor universitar prevazut de legislatia in vigoare;
– membrii corespondenti si membrii de onoare cu domiciliul in tara – 90% din indemnizatia membrilor titulari.
Sumele ar urma sa fie indexate anual cu rata inflatiei.

Legea 752/2001 privind organizarea si functionarea Academiei Romane, dupa care functioneaza la ora actuala aceasta institutie, stabilea (la data intrarii in vigoare in 2009) indemnizatiile membrilor titulari la 3.000 lei, iar pentru membrii corespondenti 2.500 lei, sume indexata anual cu rata inflatiei.

O propunere problematica din propunerea de modificare este la Art 1 al (4), care prevede ca: „Academia Romana este institutie autonoma de interes national, cu personalitate juridica de drept public, independenta fata de autoritatile publice, de partidele politice si de orice alte entitati publice sau private, are drept de initiativa legislativa si isi desfasoara activitatea in serviciul Natiunii Romane.”

De asemenea, in propunere se stipuleaza ca „Academia Romana beneficiaza de sprijinul financiar al Statului in realizarea inaltei sale misiuni si a obiectivelor sale”, dar si „de scutirea de taxe si impozite locale, precum si de alte facilitati stabilite de lege.”

Academia Romana vrea ca noua lege sa contina si o prevedere care sa vizeze propria scoala doctorala – Scoala de Studii Avansate a Academiei Romane (SCOSAAR).

Art 7, al(1) e) „Academia Romana organizeaza autonom cursuri de calificare profesionala superioara, doctorate si activitati postdoctorale in Scoala de Studii Avansate a Academiei Romane (SCOSAAR). Presedintele SCOSAAR este un vicepresedinte al Academiei. In aceasta activitate autonoma, Prezidiul Academiei are drepturile unui Senat universitar, care valideaza activitatea SCOSAAR (echivalent cu un IOSUD) si procesul de selectie, evaluare si eventuala functionare in SCOSAAR a noilor conducatori de doctorat. Aceste activitati si acordarea diplomelor se fac potrivit reglementarilor legale.”

La acelasi articol, se prevede dreptul academiei de a prezenta luari de pozitii si analize, precum si programe de cercetare de interes national, la solicitarea „inaltelor autoritati ale Statului Roman”, respectiv a Guvernului, dar si din proprie initiativa.

Pentru programele de cercetare de interes national, Academia ar putea primi „finantari distincte de la guvern, in completare la resursele proprii.”

Art 7, al (1) k) „la solicitarea inaltelor autoritati ale Statului Roman sau din proprie initiativa, poate elabora si prezenta luari de pozitie, analize (documente) si rapoarte in probleme de interes national referitoare la starea societatii romanesti si strategiile de dezvoltare social-economica a tarii, cultura, civilizatia si identitatea nationala a romanilor;”
l) „Academia dezvolta, la solicitarea guvernului sau din proprie initiativa, programe de cercetare de interes national, pentru finantarea carora poate primi finantari distincte de la guvern, in completare la resursele proprii”.

Academia mai propune ca personalul din Editura Academiei Romane sa beneficieze de grila de salarizare din cercetarea stiintifica, argumentand ca „Editura Academiei Romane pune in valoare cercetarea academica din Romania”.

Intr-un alt articol, se prevede cresterea numarului maxim de posturi pentru aparatul propriu la 176, in crestere de la 126.

Propunerea mai introduce un articol care prevede ca „in relatiile internationale cu cele mai importante asociatii academice europene si mondiale, care aduc un inalt prestigiu, cotizatiile aferente Romaniei vor fi finantate din fonduri publice, la termenele stabilite, conform reglementarilor in vigoare.” (Art. 35)

Patrimoniul Academiei Romane

Subiectul patrimoniului Academiei Romane primeste un capitol separat, stipulandu-se ca in patrimoniul sau privat intra si libertatile obtinute de institutie.

Academia vrea sa isi gestioneze autonom patrimoniul privat si mai cere „restituirea in integralitate” in patrimoniul Academiei Romane „a bunurile mobile si imobile de care aceasta a fost deposedata in mod abuziv, cu sau fara titlu. In acest sens, vor fi respectate in intregime donatiile acceptate de Academia Romana de-a lungul timpului”, se precizeaza in document.

Pentru a asigura aceasta „restituire integrala”, noua lege dorita de Academia ar urma sa stabileasca constituirea, in termen de 60 de zile, a unei comisii guvernamentale, numite de premier cu consultarea Academiei.

Aceasta comisie ar urma sa identifice bunurile care trebuie restituite, situatia lor juridica, modalitatile concrete de restituire si reglementarile legale suplimentare pentru urgentarea restituirii tuturor proprietatilor Academiei Romane nationalizate in anul 1948 si nominalizate in Monitorul Oficial din acelasi an.

Din comisie ar urma sa faca parte reprezentanti ai Ministerului de Finante, ai Autoritatii Nationale de Restituire a Proprietatilor (ANRP), ai Ministerului Justitiei si ai Academiei Romane.

Academia Romana mai vrea ca patrimoniul agrosilvic dobandit, la cerere, in mod gratuit, in administrare sau in folosinta, sa poata fi folosit nu doar pentru desfasurarea programelor de cercetare stiintifica si inovare tehnologica, in scopul dezvoltarii rurale durabile, cum prevede actuala lege. Nu se precizeaza insa despre ce alte utilizari este vorba.

Art 28, al (2) „Patrimoniul agrosilvic dobandit de Academia Romana, la cerere, in mod gratuit, in
administrare sau in folosinta, conform prevederilor prezentei legi, este folosit si pentru desfasurarea programelor de cercetare stiintifica si inovare tehnologica, in scopul dezvoltarii rurale durabile.”

Noua forma a legii ar urma sa stabileasca si cum se iau deciziile privind utilizarea veniturilor proprii provenite din administrarea patrimoniului privat.

Art. 31 „Deciziile privind utilizarea veniturilor proprii provenite din administrarea patrimoniului privat al Academiei Romane se iau dupa cum urmeaza:
1) Biroul Prezidiului – o suma echivalenta cu pana la 50 000 ;
2) Prezidiul Academiei Romane – o suma echivalenta de la 50 001 pana la echivalentul a 150 000;
3) Adunarea Generala – o suma echivalenta de peste 150 001 .”