Ministerul Muncii propune trei programe pentru servicii destinate victimelor violenţei domestice

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea programelor de interes naţional în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi violenţei în familie prevede alocarea a 48.200.000 lei în perioada 2017-2019, pentru înfiinţarea sau dezvoltarea unor servicii destinate protecţiei victimelor violenţei în familie, dar şi pentru asigurarea capacităţii instituţionale de implementare a proiectelor.

Primul PIN prevăzut în proiectul de act normativ vizează înfiinţarea sau consolidarea centrelor de primire în regim de urgenţă sau de recuperarea şi a centrelor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie şi organizarea echipelor de intervenţie integrate.

Acest program ar urma să se deruleze timp de 36 de luni, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2019, bugetul alocat fiind de 23.000.000 lei.

Practic, în perioada de implementare ar trebui să se asigure funcţionarea a 42 de centre pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie (unele trebuind să fie înfiinţate, altele consolidate) în cele 41 de judeţe şi în Bucureşti, a 16 centre de primire în regim de urgenţă sau de recuperare adresate victimelor violenţei, iar numărul beneficiarilor ar trebui să crească cu cel puţin 7.000 de persoane.

Alte articole

Măsură de ultimă oră anunţată de Ministerul Muncii. Sunt vizate persoanele vulnerabile din România

Concedieri 2025. Ministerul Muncii vrea demiterea mai rapidă a angajaților neperformanți de la stat și privat. Ce presupune noul proiect de lege

Cel de-al doilea PIN vizează înfiinţarea şi susţinerea serviciilor de asistenţă pentru agresori în cazurile de violenţă în familie, iar proiectul de act normative prevede alocarea unui buget de 16.800.000 lei pentru cei trei ani de implementare.

În total, ar trebui înfiinţate 42 de centre pentru agresori şi pregătite toate echipele care ar urma să acorde consiliere agresorilor.

Practic, în aceste centre se va lucre cu agresorii pentru prevenirea comportamentelor abuzive.

Cel de-al treilea PIN vizează creşterea participării femeilor la procesul decizional şi promovarea în funcţii de conducere şi de decizie, bugetul propus pentru a fi aprobat fiind de 8.400.000 lei.

Prin acest program se va urmări înfiinţarea şi dezvoltarea a 42 de reţele resursă care să susţină şi să promoveze participarea echilibrată a femeilor şi a bărbaţilor la procesul decizional, precum şi a 42 de planuri de acţiune care să includă măsuri de suport pentru femei în scopul creşterii numărului acestora în funcţii de conducere şi de decizie.

De asemenea, cel puţin 42 de persoane juridice (IMM-uri / companii) şi cel puţin 100 de instituţii ale administraţiei publice locale ar trebui să beneficieze de asistenţă de specialitate pentru elaborarea şi implementarea unui plan de promovare a principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Fondurile necesare pentru finanţarea programelor de interes naţional se vor asigura de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în limita fondurilor bugetare aprobate Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi.

Iniţiatorii proiectului de act normativ arată în nota de fundamentare, că în România încă există o toleranţă ridicată faţă de violenţa în familie şi continuă vehicularea clişeelor referitoare la violenţă, ceea ce generează, în multe cazuri, considerarea comportamentului violent ca un comportament normal.

„În consecinţă, comportamentul violent, deghizat în normalitate, se transmite de la o generaţie la alta. Referitor la gravitatea fenomenului, potrivit datelor MMFPSPV, rezultă că se conturează o tendinţă negativă, manifestată prin creşterea formelor de violenţă familială extreme”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

Astfel, o analiză comparativă a situaţiei deceselor rezultate din acte de violenţă în familie, făcută pentru anii 2010, 2011 şi 2012, relevă un fapt îngrijorător care impune necesitatea unor măsuri ferme. Din analiza menţionată rezultă că în anul 2010 s-au înregistrat 175 de decese, în 2011, 138 de decese, iar în 2012,141, din cauza actelor de violenţă în familie.

De asemenea, potrivit datelor MMFPSPV, rezultă că în România în ultimii ani se manifestă o tendinţă de creşterea numărului de cazuri de violenţă în familie: de la 11.592 în anul 2010 la 14.376 în anul 2012.

Numărul deceselor înregistrate în anul 2014 ca urmare a actelor de violenţă se ridică la 142 de persoane, iar în 2015 la nivel naţional existau numai 33 de servicii în regim de zi pentru victimele violenţei în familie, 25 fiind centre de prevenire şi combaterea violenţei, iar opt sunt centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei.

În prezent, în pofida numărului mare de cazuri de violenţă domestică, există judeţe care nu niciun adăpost pentru victime: Caraş Severin, Călăraşi, Constanţa, Mehedinţi, Olt, Satu Mare, Sălaj, Tulcea, Timiş, Vrancea, Sector 2, Sector 4, Sector 6, iar sub 50 la sută din populaţie are informaţii cu privire la Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Un alt aspect îngrijorător este faptul că sunt constituite dosare penale în numai doi la sută din numărul de plângeri penale înregistrate împotriva agresorilor, iar durata medie, la nivel naţional, de judecare a unei cereri de emitere a unui ordin de protecţie este de 33 de zile.

Documentul va fi în dezbatere publică pe site-ul MMFPSPV până în 7 septembrie.