Raed Arafat: Din 1989 nu s-a mai construit nicio staţie de pompieri. Este o scăpare, o neglijenţă sau lipsă de legislaţie

Italia îşi plânge morţii după tragedia provocată de puternicul cutremur produs săptămâna trecută în centrul ţării. 292 de oameni au pierit sub ruine, iar acțiunile de căutare a altor victime sub dărâmături continuă.

În urma seismului din Italia au murit 11 români, șase sunt răniți și aproximativ 30 de persoane se află în taberele de îngrijire a sinistraților. Citeşte şi: Aproximativ 50 de familii de români pot beneficia de ajutoarele de la Guvern

Raed Arafat a vorbit la România TV despre cât de sigură este ţara noastră în cazul unui seism major.

„Există pregătiri care s-au făcut şi continuăm să ne pregătim. Există proiecte care sunt finanţate de Fondurile Europene. S-a lucrat foarte mult pe strategie în Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, concepţia de intervenţie la seism. Siguranţa vine din mai mulţi factori. Prevenirea este în primul rand făcută dacă toate clădirile sunt consolidate şi dacă sistemul de răspuns este bine pus la punct. Nu e vorba numai de serviciile de urgenţă. Populaţia trebuie să ştie cum reacţionează în cazul unui cutremur”, a declarat Arafat.

Alte articole

România se pregăteşte de marele cutremur. Guvernul a aprobat 1,3 miliarde de lei pentru consolidarea clădirilor

S-a cutremurat iar Vrancea. Ce magnitudine a avut seismul de marţi seară

Primarul General, Gabriela Firea, a avut luni o întâlnire de lucru cu secretarul de stat Raed Arafat, conducerea IGSU și ISU București Ilfov, precum și cu cei șase primari de sector din Capitală.

„Ne-am întâlnit astăzi pentru a analiza probleme comune, care se referă la o colaborare eficientă între autoritățile locale și instituțiile responsabile în gestionarea situațiilor de urgență având ca element central siguranța cetățeanului. Unul dintre cele mai importante aspecte vizează optimizarea timpilor de intervenție în cazul producerii unor situații de urgență și mă refer în primul rând la cutremur, incendii și alte tipuri de incidente”, a declarat Primarul General.   

Primul punct pe ordinea de zi a întâlnirii l-a reprezentat necesitatea înființării de noi subunități pentru pompieri în Capitală pentru o distribuție lărgită și rapidă a forțelor de intervenție  în toate sectoarele din București. Secretarul de Stat Raed Arafat a subliniat faptul că, din anul 1989, nu s-a mai construit nicio subunitate de pompieri, fapt care afectează semnificativ timpii de intervenție în caz de urgență.

Raed Arafat a mai arătat că în Paris sunt 90 de puncte de plecare pentru echipele de intervenție, în vreme ce Bucureștiul are doar 19 astfel de puncte, ceea ce reprezintă un număr redus raportat la densitatea populației și suprafața teritoriului.

„Din 1989 nu s-a mai construit nicio staţie de pompieri. Este o scăpare, o neglijenţă sau lipsă de legislaţie. Nimeni nu s-a implicat să facă. Celor care au dezvoltat cartiere trebuia să li se spună că au obligaţia să prevadă un loc, o construcţie simplă, pentru pompieri. Pe planurile urbanistice, cu cât se extinde oraşul, să apară staţii noi. Dacă urmărim între anii 30 până la începutul anilor 90, observăm că se construiau staţiile cam la 3 ani în Bucureşti. Important că acum s-a luat o decizie şi o să recuperăm”, a declarat marţi Arafat la România TV.

S-a stabilit că este imperios necesară construirea a 13 puncte noi pentru pompierii din București. Potrivit ISU, în sectorul 1 există patru subunități și mai este nevoie de încă trei astfel de subunități, în sectorul 2 există trei astfel de subunități și mai sunt necesare încă două, în sectorul 3 există patru puncte destinate pompierilor și mai este nevoie de încă un astfel de punct. În sectorul 4 există o singură subunitate și mai sunt necesare încă două, la fel ca și în sectorul 5, unde sunt patru subunități. Sectorul 6 deține trei astfel de puncte și mai sunt necesare alte trei.

În cadrul întrevederii, s-a stabilit că, în maxim zece zile, primarii de sector să identifice suprafețele de teren necesare pentru construcția celor 13 subunități, în suprafața de maxim 150-200 mp, urmând ca Primăria Capitalei să supună aprobării CGMB un proiect de hotărâre prin care aceste terenuri să poată fi exploatate de ISU București.

Primarul General a dat asigurări  că, la rectificarea bugetară, vor fi cuprinse sumele necesare (aprox. 4 milioane de euro) pentru construirea acestor subunități, având în vedere că, în conformitate cu legislația de specialitate, administrațiile locale sunt obligate să sprijine forțele de intervenție din cadrul comunităților.

O altă problemă semnalată de reprezentanții ISU se referă la accesul îngreunat al echipelor de intervenție în unele cartiere noi, unde străzile sunt foarte înguste sau blocate de mașini parcate neregulamentar, în acest sens primarii de sector subliniind că este necesară o inițiativă legislativă care să permită  ridicarea mașinilor care blochează accesul mașinilor ISU.

Spitalul Colțea va fi optimizat din punct de vedere seismic, după model japonez.

Un alt punct abordat în cadrul întâlnirii l-a reprezentat lansarea unui proiect prin care spitalele aflate în administrarea Municipalității să fie optimizate din punct de vedere seismic. Astfel, proiectul pilot va începe la spitalul Colțea, spital reabilitat și modernizat de Primăria Capitalei și unde, conform unor expertize ale specialiștilor japonezi, aparatura mobilă va fi asigurată în caz de cutremur. Concret, în cazul producerii unui seism trebuie luate toate măsurile astfel încât nu doar clădirea în sine să fie funcțională, ci și aparatura medicală.

Primarul General a explicat că acesta este un model puțin costisitor, dar foarte eficient care a fost adoptat și de americani. Gabriela Firea a declarat totodată că a avut discuții și cu ambasadorul Japoniei, pentru a trimite experți care să contribuie la elaborarea și implementarea acestui proiect.

În ceea ce privește școlile din Capitală, Primarul General a solicitat primarilor de sector să aibă discuții aplicate cu reprezentanții ISU, astfel încât, până la începerea anului școlar, să pregătească toate documentele necesare în vederea obținerii autorizației pentru securitate la incendiu, în cazul unităților de învățământ care trebuie să ia măsuri în acest sens. 

Citeşte şi: Raed Arafat: Sunt spitale şi clădiri ale ISU cu risc seismic

Citeşte şi: CUTREMUR ITALIA. Poveşti emoţionante ale animalelor pierdute: pisica salvată după 5 zile şi câinele devotat până la moarte

Cea mai importantă mișcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimțit și la București.

În cazul unui cutremur puternic în România, 75% dintre locuitorii ţării ar putea fi afectaţi, infrastructura fiind în multe zone una „critică”, iar dotările cu echipamente pentru misiuni de salvare-căutare în caz de cutremur fiind slabe sau absente, se arată în proiectul de consolidare al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

„România are o seismicitate ridicată, cu originea în zona Vrancea, în zonele subcarpatice şi mai puţin în părţile de nord-vest şi vest ale ţării. Edificatoare în acest sens sunt cutremurele majore care au avut loc în România şi urmările lor. Amintim cutremurul din 4 martie 1977, care a provocat 1.570 de morţi, peste 11.300 răniţi, 35.000 familii sinistrate şi 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate” – aşa începe introducerea la capitolul riscurilor naturale care pot genera dezastre în România din proiectul Strategiei de consolidare şi dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) 2016-2025, aflată în dezbatere pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Specialiştii din cadrul structurilor de intervenţie susţin că, în România, riscul de cutremur există, ţinând cont de activitatea seismică din zona Vrancea. În document se arată că, în situaţia unui seism de magnitudine mare, trei sferturi dintre locuitorii României pot fi afectaţi.

„Riscul de producere a unui cutremur major se menţine, iar în zonele care pot fi afectate de acesta locuieşte 75% din populaţia României şi există importante elemente de infrastructură critică”, se notează în proiectul Strategiei.

Dacă mâine s-ar produce un cutremur major, un impact dezastruos ar avea loc în Capitală, a susţinut Raed Arafat la începutul lunii august, prezent la un post de televiziune într-o dezbatere pe această temă.

„Din punctul nostru de vedere impactul în Bucureşti o să fie rău, adică o să avem victime, o să avem decedaţi, o să avem răniţi, o să avem mai multe clădiri căzute – asta nimeni nu ascunde şi se ştie şi din cazua asta insistăm pe luarea unor măsuri cât mai rapide pe partea de prevenire, cum s-au luat pe chestia cu localuri / cluburi care funcţionau în clădiri din centrul vechi în anumite zone”, a precizat Raed Arafat.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Primăriei Capitalei, în Bucureşti sunt 773 de clădiri încadrate la diferite clase de risc seismic şi alte 75 care figurează ca fiind consolidate.

Dintre cele 773, 183 de clădiri sunt în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, se mai arată în statistica Primăriei.

Vezi aici LISTA actualizată a clădirilor PERICOL PUBLIC din Bucureşti. Ce imobile sunt în clasa I de risc seismic

Potrivit unei analize făcute la nivelul IGSU, salvatorii sunt vulnerabili în caz de cutremur şi este nevoie de investiţii în instruire, dar mai ales de achiziţia de echipamente necesare salvării.

În document se notează, la capitolul vulnerabilităţi, că în cadrul IGSU a fost identificată „lipsa unor stocuri de materiale şi tehnică necesare gestionării unor situaţii de urgenţă majore (ex.cutremur)”.

„Gradul de dotare modest sau chiar absent cu autospeciale, mijloace speciale de intervenţie şi echipamente pentru executarea unor misiuni operative: asanare pirotehnică, intervenţie CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-salvare şi intervenţii specifice în apele teritoriale, adăpostire, înştiinţare-alarmare”, este un alt aspect trecut la capitolul vulnerabilităţi.

Potrivit proiectului Strategiei, pentru dezvoltarea IGSU se vor folosi bani de la Ministerul Afacerilor Interne, fonduri europene, credite externe garantate de Guvernul României, dar şi donaţii sau sponsorizări. Potrivit documentului, impactul bugetar pentru primii doi ani, 2016-2018, este de aproximativ 103 milioane de euro.