SFÂNTA MARIA 2016. Sfânta Maria Mică. Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Fecioara Maria s-a născut din parinți foarte înaintați în vârstă, Ioachim si Ana, ca rod al rugăciunii lor. Tatăl ei era din seminția lui David, iar mama ei din cea a lui Aaron.
În tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, în vârstă fiind, şi-ar fi dorit nespus de mult un copil. Cum încercările de o viaţă nu au dat roade, rugăciunile au rămas unica lor şansă. Şi Dumnezeu le-a ascultat rugile fierbinţi, dăruindu-le un odor cu chemare dumnezeiască, cu o menire sfântă pe pământ.
SUPERSTIŢII SFANTA MARIA MICĂ. Culegerea fructelor si a legumelor de toamna este un prilej de bucurie si de mândrie daca exista belșug. In multe zone ale tarii se organizează târguri si iarmaroace, însoțite de voie buna, de cântări si petreceri câmpenești si de precupeți isteți, iscusiți in arta negustoritului.
SUPERSTIŢII SFANTA MARIA MICĂ. Ca orice sărbătoare care trebuia ținuta si sfințita prin încetarea oricăror treburi gospodărești, in ziua de 8 septembrie sunt interzise activitățile domestice importante.
SUPERSTIŢII SFANTA MARIA MICĂ Ziua care preceda aceasta sărbătoare si cea care urmează sărbătorii, adică zilele de 7 si 9 septembrie, sunt considerate la rândul lor „zile sacre”, in tradiția populara fiind cunoscute sub denumirea de „cercurile Sfintei Marii”.
SUPERSTIŢII SFANTA MARIA MICĂ.În popor se spune că în această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.
În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi.
SFANTA MARIA MICĂ. Daca in aceasta zi de sărbătoare înfloresc perii si merii, o toamna lunga si frumoasa se anunța.
Daca in schimb ploua in ziua Nașterii Maicii Domnului, iată un semn care prevestește o toamna ploioasa si friguroasa.
Se crede de asemenea ca intre sărbătorile celor doua Marii nu cade bruma.
Biserica Ortodoxă Română sărbătorește Nașterea Maicii Domnului în ziua de 8 septembrie; aceasta este prima mare sărbătoare din anul bisericesc.
Consemnată de Tradiția Bisericii, Nașterea Maicii Domnului s-a petrecut la „plinirea vremii”, la momentul în care omenirea aștepta și era pregătită pentru venirea Mântuitorului, care să o scoată de sub povara păcatului și a decăderii.
Pentru aceasta, era nevoie de o fecioară curată care să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu și aceasta a fost Sfânta Fecioară Maria.
Părinții Maicii Domnului sunt Ioachim și Ana. Tatăl ei era din seminția lui Iuda și urmaș al regelui David, iar mama sa era fiica preotului Matthan și descendentă din familia preoțească a lui Aaron. Astfel, avea să se împlinească prorocia că Mesia va avea o dublă descendență — împărătească și preoțească.
Sfinții Ioachim și Ana trăiau în pace în Nazaret, dar ajunseseră la o vârstă înaintată fără a avea copii. Cu toate că erau bogați și iubitori de Dumnezeu, din cauza nerodirii lor, Ioachim și Ana erau defăimați, fiind socotiți de ceilalți nevrednici și neplăcuți lui Dumnezeu.
Tradiția spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, preotul de la Templu le-a refuzat în public jertfa, numindu-i „blestemați”. Întristați, cei doi s-au retras în post și în rugăciune.
Sfânta Ana a început să se roage lui Dumnezeu, promițându-I că de va naște fiu sau fiică îi va închina Lui pruncul cu toată inima și-l va da să slujească în biserica slavei Sale.
Îngerul Gavriil i s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea și că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale și că va fi un „vas ales lui Dumnezeu”. (Luca 1, 4-23)
Așa a venit pe lume cea care L-a născut pe Mântuitorul Hristos, maica Domnului, Împărăteasa tuturor sfinților, mijlocitoarea către Dumnezeu a tuturor oamenilor, sprijinitoarea celor păcătoși, cea pe care Biserica o numește „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii”.
Potrivit tradiției, când Maria a împlinit trei ani, Sfinții Ioachim și Ana au adus-o la templu, unde avea să rămână până când a fost luată în casa sa de Sfântul și Dreptul Iosif.
Maica Domnului a intrat în lume purtând, asemenea tuturor celorlalți oameni, povara păcatului strămoșesc. Prin sfințenia vieții ei, a biruit însă orice ispită, orice păcat, agonisind har și rămânând fără pată, „fără prihană”, „preacurată”.
Ca urmare, Dumnezeu a ales-o și s-a adresat ei pentru ca Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu să se poată întrupa din ea.
Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna.
In aceasta zi erau adunate ultimele plante de leac, iar florile se pun la icoana Fecioarei Maria, pentru a fi bune de leac.
De ziua Naşterii Maicii Domnului, preoţii şi credincioşii din toate bisericile din Patriarhia Română se vor ruga pentru pace în lume, întrucât tot mai multe sunt zonele de conflict, a spus patriarhul Daniel într-un mesaj adresat tinerilor ortodocşi.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.