„Aș vrea să ridicăm agenda referitoare la importanța asistenței sociale și a serviciilor de asistență socială la nivel național. Cred că avem cu toții o gândire comună și sper că serviciile sociale sunt viitorul sistemului de protecție, nu beneficiile. Al doilea lucru este că serviciile nu sunt generatoare de costuri, ci sunt generatoare de beneficii pentru societate și atunci discutăm despre deblocarea cheltuielilor care țin de salarizarea din sistem (…) Ca să dezvoltăm serviciile, noi avem o problemă și de cantitate, pentru că nu sunt suficiente, dar și de calitate, din rațiuni de subfinanțare, dar uneori și din ignoranță sau indolență. Cred că e important să recunoaștem împreună o agendă și să încercăm să o promovăm (…) Discutăm aici de o abordare de la nivelul primăriei până la nivel județean și central, fiecare cu responsabilitățile lor, dar care nu sunt aliniate în acest moment din perspectiva înțelegerii conceptului de asistență socială”, a spus Dragoş Pîslaru, potrivit Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Muncii, șeful de la Muncă a făcut un apel către sindicate de a lucra împreună pentru a face o analiză profundă a sistemului și a nevoilor sale, dar și pentru a pregăti un plan de măsuri, care să fie asumat și agreat de toate părțile implicate.
Pe de altă parte, reprezentanții sindicatelor din asistență socială au atras atenția că Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) sunt conduse de persoane numite politic și au apreciat că astfel de discuții sunt necesare în contextul în care în sistemul de asistență socială sunt cheltuite resurse financiare importante, iar salarizarea și calitatea serviciilor oferite lasă de dorit.
Aceștia au apreciat interesul Ministerului Muncii pentru problemele asistenței sociale, subliniind că pe agenda publică se regăsesc frecvent problemele din sănătate sau din educație, dar nu și cele din asistență socială, în contextul în care, prin aceste Direcții de Asistență Socială, se consumă sume importante de bani și, cu toate că pentru cheltuielile materiale se găsesc mereu resurse, acestea nu sunt niciodată disponibile când e vorba de salarizarea oamenilor.
În acest context, s-a avansat ideea elaborării unui plan social, care să includă imaginea reală a sistemului, dar și măsuri concrete pentru remedierea problemelor.
De asemenea, reprezentanții federațiilor sindicale au atras atenția că există diferențe foarte mari de la județ la județ în ceea ce privește salarizarea, situație la care s-a ajuns din cauza faptului că legea este interpretată diferit, și au propus ca noua Comisie de dialog social privind sistemul național de asistență socială să fie, din punct de vedere al salarizării, o „anticameră pentru discuțiile pe Legea salarizării”.
Sindicatele au mai precizat că una dintre așteptările lor este găsirea de soluții pentru stoparea „pomenilor”, arătând că este nedrept ca unii să primească 350 de lei fără să facă nimic, în timp ce alții muncesc pentru un salariu de doar 800 de lei, dar și că este necesară o uniformizare a reglementărilor pe asistență socială.
La finalul discuțiilor s-a stabilit ca reprezentanții tuturor federațiilor sindicale care au în componență sindicate din asistența socială să trimită, până în 26 septembrie, propuneri de modificare a Legii 292/2011 privind asistența socială, dar și a reglementărilor referitoare la asistentul maternal profesionist.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și federațiile sindicale care au în componență sindicate din asistența socială s-au întâlnit luni, pentru prima oară, în cadrul Comisiei de dialog social privind sistemul național de asistență socială, creată cu scopul de a analiza managementul resursei umane din domeniul asistenței sociale, dar și de a crea un set de recomandări care să contribuie la creșterea calității acestor serviciilor oferite, pentru a veni în mod real în sprijinul persoanelor vulnerabile.
Principalele teme discutate în prima Comisie de dialog social au vizat necesitatea ajustării Legii 292/2011 privind asistența socială, direcționarea resurselor financiare pentru dezvoltarea de servicii, pregătirea resursei umane, statutul asistentului maternal profesionist, dar și salarizarea din sistemul de asistență socială.