„Pe tot sezonul estival au fost 162 de suspiciuni, 48 de cazuri confirmate, 10 care sunt în aşteptare, sunt probabile, dar nu sunt confirmate încă şi din păcate şase decese. În mod direct, Ministerul Sănătăţii nu ia nicio măsură în sensul în care Ministerul nu dispune neapărat ceva, ci sunt instituţiile, unele din subordine, altele nu care trebuie să decidă în astfel de cazuri. De exemplu, centrele de transfuzii, Centrul de Transfuzii din Bucureşti testează suplimentar sângele donat prin tehnologie NAT pentru a elimina riscul de transmitere a virusului prin transfuzii. În alte centre care nu dispun tehnologia NAT, se redirecţionează donarea pe o perioadă de circa 28 de zile dintr-o arie geografică în jurul domiciliului persoanei infectate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Laurenţiu Colintineanu, potrivit Mediafax.
Cele mai multe infecţii cu acest virus se înregistrează predominant în sud-estul ţării.
„Infecţia cu virusul West Nile nu reprezintă neapărat un pericol. Cele mai vulnerabile persoane sunt cele în vârstă. De altfel, toate cele şase cazuri de deces au fost la persoane în vârstă, care de obicei din cauza vârstei avansate au şi alte patologii conexe, care nu au legătură cu infecţia, ele slăbesc organismul şi capacitatea de rezistenţă a organismului în faţa infecţiei cu virusul West Nile”, a mai precizat purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Laurenţiu Colintineanu.
Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Bucureşti (14) şi Brăila (12), fiind urmate de Galaţi (6), Ilfov (5), Ialomiţa (5), Iaşi (4), Bacău (3), Dolj (3), Olt (3), Giurgiu (2), Prahova (2), Constanţa, Mehedinţi, Mureş, Tulcea, Teleorman, Vâlcea – cu câte un caz.