Vasile Dâncu atrage atenţia asupra faptului că Bucureştiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic şi că niciodată nu poţi să controlezi efectele unei catastrofe.
„Dacă ne uităm la o hartă a Bucureştiului, o să vedem că Bucureştiul este oraşul capitală europeană cu cea mai mare vulnerabilitate la cutremure”, a explicat vicepremierul.
Totodată, Dâncu a precizat că Guvernul intenţionează să consolideze clădirile cu bulină roşie, chiar împotriva voinţei proprietarilor, dar oferind unele facilităţi, având în vedere că siguranţa colectivă este mai importantă decât interesul individual.
”Important este să recunoaştem şi prin fapte, prin legislaţie, prin ceea ce facem noi, în conducerea unei societăţi, că interesul public este superior interesului individual, că există un interes care e deasupra a ceea ce este interesul nostru individual. Atunci când eşti proprietar ai drepturi, dar şi obligaţii, iar statul trebuie să găsească un echilibru între drepturi şi obligaţii. De fapt, trebuie să înţelegem că o comunitate este cea care creează un echilibru între aceste lucruri, între drepturi şi obligaţii şi sunt sigur că vom ajunge şi la noi la un echilibru în acest sens”, a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în timpul prezentării raportului privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major.
Dâncu a mai spus că Executivul vrea să consolideze clădirile cu bulină roşie, putând invoca chiar şi soluţii de forţă majoră. Potrivit acestuia, proprietarii locuinţelor din clădirile cu risc seismic care intră în programul de consolidare vor primi locuinţe de necesitate, în care vor putea rămâne permanent, primind chiar şi o compensaţie în funcţie de valoarea pieţii.
”Noi trebuie să creăm condiţii ca oamenii să se mute în locuinţe de necesitate, să avem un fond important. Am văzut că Primăria Bucureştiului deja are un proiect destul de consistent în această zonă. Vom da posibilitatea oamenilor, de exemplu, de a rămâne în aceste locuinţe de necesitate pentru totdeauna, dacă sunt oameni care vor să rămână în aceste apartamente noi şi să primească eventual o compensare în funcţie de asta, vom căuta şi soluţii de a oferi compensaţii, de exemplu, financiare celor care acceptă să plece din această zonă. Sunt şi alte soluţii, care sunt soluţii de forţă majoră, ca să spun aşa. Dar acestea le vor preciza cei de la Ministerul Justiţiei, comisiile parlamentare în care o să discutăm despre asta, pentru că e vorba până la urmă de a aduce atingere unui drept la proprietate şi acesta trebuie cumpănit foarte bine, constituţional, dar în acelaşi timp încercăm să apelăm la ideea de comunitate, la ideea că interesul colectiv ar trebui să ne intereseze pe toţi şi fiecare să participăm la contractul social, unde fiecare lasă la o parte din libertăţi în beneficiul unui interes colectiv”, a punctat el.
Dâncu a vorbit şi despre alte modificări legislative pe care Executivul le are în vedere.
”Există câteva modificări în ceea ce priveşte legislaţia, care trebuie făcute şi pe care în proiectul RO-RISK le avem trecute în studiu. În primul rând este vorba de facilităţi pentru proprietarii spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă. Ştiţi că la parterul multor blocuri de genul acesta sunt spaţii cu destinaţie comercială, birouri sau alte lucruri. Vom încerca să finanţăm integral de la bugetul de stat consolidarea, rambursarea sumei alocate de stat pentru consolidarea unei clădiri care are destinaţie comercială, rambursarea proprietarului va dura cinci ani, cu o dobândă fixă. Deci vom încerca să dăm prin aceasta posibilitatea ca să existe un timp mai lung pentru ca să poată proprietarul să plătească. Siguranţa colectivă vrem să aibă întâietate, aşa cum spuneam, în faţa interesului individual”, a subliniat el.
Vicepremierul a mai precizat că, împreună cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, a găsit ”câteva soluţii interesante din punct de vedere normativ”.
Vasile Dâncu a precizat că în 2016 Guvernul a alocat 25.000.000 de lei pentru consolidarea acestor clădiri, de cinci ori mai mult faţă de 2015. El a prezentat şi un grafic al plăţilor efectuate anii anteriori, din care a reieşit că anul trecut s-au cheltuit doar 21% din totalul fondurilor alocate.
”Primăriile au încercat să îi convingă pe oameni, nu au reuşit şi atunci s-au tergiversat proiectele. Este o problemă, până la urmă legislativă. Noi va trebui să facem modificări legislative în acest sens şi deja am discutat în mai multe rânduri: ultima dată, săptămâna asta cu specialişti de la Ministerul Justiţiei pentru a modifica legislaţia existentă în sensul prevalenţei interesului colectiv în situaţii de dezatru, faţă de interesul individual. Aici nu ne referim la oameni şi la dreptul lor, ci la bunuri, la locuinţe. Nu omul este subiectul în această dezbatere, ci aceste bunuri care sunt -să spunem- angrenate într-un lanţ social. Este o chestiune pe care o vom discuta cu specialiştii. Nu pot să vă dau detalii în legătură cu principiile de drept, dar cu siguranţă că în această toamnă o să prezentăm această soluţie”, a conchis ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
În perioada 2001-2016 au fost consolidate 607 clădiri cu risc seismic, dintre care 370 în Bucureşti.