Secretele îmbălsămării fostului conducător comunist chinez, Mao Zedong GALERIE FOTO

Pentru acest lucru, autorităţile de la Beijing, dar şi soţia lui, Jiang Qing, sfătuite de specialişti în cele mai revoluţionare procedee de îmbălsămare la , au hotărât să nu îl incinereze, ci să îl păstreze „dormindu-şi somnul de veci” întins într-un sicriu, din lemn şi sticlă, pentru ca oricine să îl poată vedea.

Astfel, Mao a intrat în galeria altor personalităţi „nemuritoare”, ca Vladimir Lenin sau Ho Chi Min, care au fost îmbălsămaţi şi expuşi publicului.

Xie Piao era atunci o oficialitate care supraveghea un proiect experimental de răcire termoelectrică. A fost solicitat imediat de către oficialităţile chineze să se ocupe cu răcirea corpului neînsufleţit al lui Mao.

Moartea lui Mao i-a luat însă pe neaşteptate pe experţii solicitaţi şi,la început, au ezitat. Dar oficialităţile chineze le-au ordonat să treacă la lucru.

Citeşte şi Statuie din aur, dedicată liderului chinez Mao Zedong FOTO

Xie Piao, are acum 75 de ani. El a dezvăluit recent, pentru The Guardian, ce s-a întâmplat în acele zile şi spune că, deşi îi era teamă să se implice în acel experment, a fost până la urmă foarte mândru de ceea ce a reuşit să facă.

Citeşte şi Experiment reuşit. Şapte echipe de specialişti au muncit fără întrerupere, zi şi noapte

În noaptea aceea, Xie Piao a fost adus în Marea Sală a Poporului. Era o zi de duminică. Fondatorul Chinei comuniste fusese aşezat în sicriul de lemn şi cu capac de sticlă, însă rămăşiţele lui pământeşti începeau să se descompună din cauza căldurii emenate de reflectoarele care îl puneau în lumină, astfel încât poporul să se perinde la căpătâiul lui pentru a-i aduce omagii.

„Scopul nostru era să scădem temperatura la 4 sau 5 grade Celsius”, a povestit Piao, ţinând să precizeze că în acest experiment au fost implicate, în total, aproximativ 400 de persoane.

„Nu putem să îl congelăm – a fost ordinul medicului”, şi-a adus Piao. În vremea respectivă, sistemul chinez de refrigerare era aproape primitiv. Era nevoie de un ajutor extern, dar aceasta nu a venit din exterior.

Citeşte şi Liderul de care are nevoie China: singurul politician ales prin vot

Deşi nu avea experienţă, Piao a fost solicitat să se apuce de lucru. În câteva ore, azotul gazos cuprinsese cadavrul lui Mao şi îl răcise până la temperatura la 8 grade Celsius. Acest succes nu a fost apreciat însă şi de succesorul lui Mao, Hua Guofeng, care l-a criticat pe Piao pentru că a folosit „tehnici experimentale”.

Înalţii demnitari se perindau zi şi noapte la căpătâiul lui Mao, în timp ce echipele de conservare a trupului neînsufleţit al preşedintelui chinez, în număr de şapte, lucrau la refrigerarea lui fără întrerupere, sporind tensiunile între cele şapte echipe de experţi. „Îmi amintesc că, odată, am fost atât de obosit încât am adormit în timp ce lucram”, a mărturisit Piao. 

Capul lui Mao, cât o minge de fotbal

Moartea lui Mao, în data de 9 septembrie 1976, a pus capăt unui deceniu distructiv al Revoluţiei Culturale pe care el a impus-o poporului său. Cu toatre acestea, atmosfera politică intensă a perioadei impregnează încă Marea Sală a poporului. Era ceva foarte serios, nimeni nu şi-ar fi permis să glumească cu aşa ceva”, mai povesteşte Piao.

Când văduva lui Mao, Jiang, a ajuns la căpătâiul soţului ei pentru a-i aduce ultimele omagii, Piao s-a ascuns după aranjamentele florale, pentru a nu deveni ţinta manifestărilor ei emoţionale.

După opt zile de lucru, munca lui s-a încheiat. El recunoaşte că ştia foarte puţin despre procedeele de îmbălsămare, însă s-a descurcat să dreneze fluidele corporale şi apoi să injuecteze cadavrul cu conservantul chimic numit formaldehidă.

Citeşte şi Cel mai lung pod de sticlă din lume, ÎNCHIS, la scurt timp după ce a fost inaugurat în China. MOTIVUL

Fostul medic al lui Mao, Li Zhisui, a criticat calitatea procesului de îmbălsămare, comparând capul lui Mao cu o minge de fotbal. Piao nu este de aceeaşi părere, considerând că Mao a fost foarte bine conservat.

Sute şi mii de oameni îl vizitează pe Mao

În 1977, Mao a fost expus într-un memorial monumental, într-o sală din Piaţa Tienanmen din Beijing, într-un salon sumbru, îmbrăcat într-un costum cenuşiu, iar faţa lui pământie este încadrată de un păr negru şi des, scăldat într-o lumină galben-portocalie. 

Mao suscită încă respect şi interes în rândul societăţii chineze şi primeşte încă sute sau chiar mii de vizitatori pe zi. Nu se dau însă detalii despre sumele care se cheltuiesc pentru conservarea lui Mao, autorităţile chineze ţinând în mare secret acest lucru.

Cu toate acestea, Mao este încă sărbătorit, deşi partidul de guvernământ a recunoscut „greşelile grave” ale omului pentru care „Marele Pas Înainte” a adus, în realitate, foametea care a ucis milioane de oameni la începutul anilor ’60.