În evaluarea sa anuală a economiei Greciei, care este separată de discuțiile pe care le poartă în prezent Grecia și creditorii săi internaționali pe tema programului de asistență, FMI este de părere că obiectivul unui surplus bugetar de 3,55% din PIB în 2018 este puțin probabil să fie atins.
„Chiar și în cazul punerii integrale în practică a măsurilor de austeritate și reformelor prescrise, Grecia are nevoie de o reducere a datoriei trebuie calibrată pe baza unor ținte fiscale și de creștere credibile”, se arată în raportul FMI.
Această reducere a datoriei publice a Greciei, care se apropie de 180% din PIB în pofida a trei planuri succesive de susținere acordate de UE și FMI începând din 2010, trebuie să fie aprobată de „partenerii europeni”, a insistat reprezentantul FMI în Grecia, Delia Velculescu. Aceasta a salutat faptul că zona euro a acceptat, în luna mai, principiul unei astfel de reduceri, adăugând încă că dacă anumite măsuri de reducere a datoriei pe termen mediu și lung avute în vedere de europeni sunt ”specifice și pot fi cuantificate”, altele nu sunt destul de specifice.
Velculescu a mai spus că se poartă discuții pentru un nou program de asistență cu FMI. „Ne așteptăm să avem un program cu Grecia, dar avem nevoie de ambele picioare ale programului”, a spus Velculescu referindu-se pe de o parte la necesitatea ca Grecia să adopte reformele promise iar pe de altă parte la necesitatea unei reduceri semnificative a datoriei Greciei.
De mai multe luni, FMI și zona euro au opinii diferite cu privire la modalitatea în care Grecia poate să pună capăt unei crize financiare, economice și sociale care durează de șase ani. În timp ce FMI pledează pentru o relaxare a austerității precum și o reducere rapidă și decisivă a datoriei, zona euro insistă pe ortodoxia bugetară și o amânarea a subiectului reducerii datoriei după alegerile legislative care vor avea loc în Germania la finalul lui 2017.