Senat: Raport de respingere a propunerii de lege care limitează mandatul directorului SIE la patru ani

Președintele comisiei, liberalul Marius Obreja, a susținut că, în formularea raportului de respingere, s-a ținut cont de punctele negative de vedere susținute de Guvern și de SIE, potrivit Agerpres.

„Am acordat un raport de respingere acestei propuneri. (…) Situația proiectului, după câteva amânări și solicitări de puncte de vedere și încercarea de a aștepta pachetul de legi pe siguranța națională, ne-au pus în fața faptului să dăm acest raport de respingere. Decizia noastră s-a bazat și pe scrisorile cu recomandare de a nu da raport de admitere, primite în corespondență atât de la CSM, de la Guvern care nu susține. SIE are un punct de vedere negativ asupra propunerii legislative. Foarte multe lucruri au concurat spre a da acest raport de respingere”, a spus Obreja, la Senat.

Cristiana Anghel a precizat că, în opinia sa, ședința în care a fost întocmit raportul de respingere „nu a fost statutară”.

„Cinci membri prezenți din 11, trei au dat vot, restul au lăsat. Dar cinci au fost, că l-am văzut și pe domnul Butunoi, dar n-a fost la discuții. (…) Ședința nu a fost statutară, clar. (…) Dacă spun că nu ai voie cinci ani, după ce ai fost șef SIE, să faci politică, cum să fie vot pozitiv? Păi ce, au înnebunit? Au și ei niște ordine. Domnul Ilie Năstase s-a abținut (de la vot — n.r.), drept pentru care îi mulțumesc”, a susținut senatoarea.

Alte articole

DEZVĂLUIRI! Cum îl controlează și sugrumă caracatița SIE pe George Simion prin fundația AUR! Spionii generali îngroapă bani pe ascuns în partidul extremist! Inclusiv cei 400.000 de euro “câștigați” la nuntă tot prin această fundație au fost “spălați”!

Gigi Becali și colaborarea cu SIE. Noi detalii despre întâlnirea cu Ioan Talpeș. Cine este ”Stăpânul”

Ea a adăugat că propunerea sa de lege cuprinde „chestii de bun simț” și că și-ar fi dorit ca membrii comisiei să aprobe articolul care „face legea să intre în concordanță cu Constituția”.

„Acum, în lege se spune că președintele numește șeful SIE. Constituția spune foarte clar cine îl numește — Parlamentul, la propunerea președintelui. Domnul Zegrean, așa cum a fost dumnealui, a ieșit și a spus că nu se poate face instrument de lucru din Constituție. De 13 ani, șefii SIE sunt numiți constituțional, dar nelegal”, a mai spus Anghel.

Propunerea de lege stipulează că SIE este condus de un director, cu rang de ministru, numit de Camera Deputaților și Senat în ședință comună, cu majoritatea din numărul total al deputaților și senatorilor, la propunerea președintelui României și în urma audierii celui propus de către comisia însărcinată să exercite controlul parlamentar asupra activității SIE, care va prezenta un raport în fața celor două Camere ale Parlamentului.

„Durata mandatului directorului SIE este de patru ani. Mandatul nu poate fi prelungit sau reînnoit„, se arată în textul propunerii legislative.

Calitatea de director al SIE încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii, condamnare penală definitivă, precum și prin deces. Revocarea din funcție se face de către Parlament, în ședință comună, la propunerea șefului statului sau a cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor.

Cristiana Anghel propune și modificarea articolului 15 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea SIE, în sensul că „personalului Serviciului îi este interzis să facă parte din partide politice, formațiuni sau organizații cu caracter politic sau secret ori să desfășoare propagandă prin orice mijloace sau alte activități în favoarea acestora”.

Propunerea de lege reglementează și faptul că „urmașilor cadrelor SIE decedate în timpul și din cauza serviciului, datorită unor acte de devotament excepțional, li se acordă ca pensie salariul integral pe care l-au avut aceste cadre în momentul decesului”.

Propunerea de lege are un caracter organic, a fost respinsă de Camera Deputaților în data de 3 februarie și este dezbătută de Senat, în calitate de Cameră decizională.