Mortalitatea infantilă este un fenomen constant mai grav în mediul rural. O analiză făcută de Organizaţia Salvaţi Copiii pe beneficiarii proiectului „Fiecare copil contează” demonstrează că motivele ţin, în principal, de accesul mai redus sa servicii medicale, de distanţa mare până la localităţile unde astfel de servicii pot fi accesate, de nivelul scăzut de educaţie a mamei şi de veniturile reduse ale gospodăriei.
Aceste cauze fac ca în comunitățile rurale vulnerabile unde se desfășoară programele de prevenție ale Salvați Copiii România, 36% dintre mame să afirme că nu au fost controlate niciodată de un medic ginecolog pe perioada sarcinii; în timp ce, dintre femeile gravide, 47% afirmă că nu au făcut nicio ecografie până la acel moment, 42% că nu au făcut analizele recomandate, 37% că nu au fost la niciun control ginecologic, iar 12% că nu au fost controlate de medicul de familie de când sunt gravide.
În ceea ce privește decesele copiilor mai mici de cinci ani, este îngrijorător faptul că aproape jumătate dintre acestea (48%) au cauze evitabile. Astfel, în anul 2013, principalele cauze de deces pentru această grupă de vârstă (1-4 ani) au fost bolile aparatului respirator (23,5%), urmate de leziuni traumatice și cauze externe (21,4%).
Scăderea ratei vaccinărilor și accesul la sistemul de sănătate
Serviciile de sănătate, inclusiv cele de medicină primară, sunt mult mai greu accesibile pentru copiii din mediul rural.
Datele oficiale arată că reţeaua sanitară s-a dezvoltat în principal în mediul urban unde se regăsesc: 92,2% din numărul total de spitale, 95,7% din cel al dispensarelor medicale, 85,9% din totalul cabinetelor independente de medicină generală, 58,6% dintre cabinetele independente de medicină de familie, 71,2% din cel al farmaciilor, 91,9% dintre centrele de diagnostic şi tratament, 98,4% dintre centrele medicale de specialitate, 85,6% dintre cabinetele stomatologice independente, 96,9% dintre cabinetele medicale independente de specialitate, 95,9% dintre laboratoarele medicale, 96,0% dintre laboratoarele de tehnică dentară”.
Aceste informații sunt de natură a creiona un peisaj al inegalității de șanse în domeniul sănătății, în condițiile în care aproape jumătate dintre copiii României (42%) trăiesc în mediul rural.
Copiii romi reprezintă un grup cu o vulnerabilitate deosebită din perspectiva accesului la servicii de sănătate. Rata mortalităţii la copiii sub 10 ani este de peste trei ori mai mare la populaţia romă iar accesul la măsuri preventive este mult mai mic decât cel înregistrat în populația generală: de patru ori mai mulţi copii romi nu au fost niciodată vaccinaţi, comparativ cu populaţia generală, iar numărul fetelor rome care nu au fost niciodată vaccinate este de 11 ori mai mare decât cel al fetelor din gospodăriile populaţiei generale.
Îngrijorător este și faptul că, în ultimii ani, se înregistrează o scădere a acoperirii vaccinale cu vaccinurile cuprinse în calendarul național de vaccinare, concomitent cu apariția unui număr mare de cazuri de boli prevenibile prin vaccinare. Pe lângă unele sincope recente în aprovizionarea cu anumite tipuri de vaccinuri, cauze importante de vaccinare incompletă a copiilor sunt şi neprezentarea şi refuzul vaccinării. Rezistența sau indiferenţa la vaccinare a unor părinţi denotă, printre altele, și faptul că lipsesc intervențiile și serviciile specializate care să promoveze vaccinarea.
Citeşte şi: Cei mai mulţi copii nu au fost vaccinaţi ROR pentru că nu au venit la medic
Un studiu din anul 2015 despre situația vaccinării în România, arată ca 31% dintre copiii născuți vii au fost depistați ca incomplet vaccinați, în creștere față de anul precedent cu 0,7%.
Prezentul Raport Alternativ reflectă informațiile, opiniile și recomandările sintetizate în urma a două evenimente speciale de consultare desfășurate la începutul anului 2016: o consultare de patru zile cu 48 de copii din București și 10 județe ale țării, urmată de o consultare cu reprezentanți ai 16 organizații neguvernamentale active în domenii specifice ale drepturilor copilului. În plus, studiile Salvați Copiii avute în vedere la redactarea prezentului raport au la bază participarea și opiniile a peste 7.700 de copii, 6.612 de părinți și 790 de specialiști din rândul autorităților și societății civile.