ÎNCĂLZIRE GLOBALĂ Rolul biodiversităţii arctice şi ameninţările la adresa acesteia, în imagini

Expoziția, organizată de Obra Social ‘la Caixa’, poate fi vizitată până la 3 octombrie în orașul Mahón (Menorca, Insulele Baleare), într-un spațiu care reconstituie mediul arctic.

„Înăuntru se va putea descoperi, de exemplu, de ce nu îngheață labele animalelor sau dacă ursul polar este în realitate alb, se va putea asculta o poveste inuit-yupik sau muzică sami și se vor putea face o mulțime de alte lucruri care îi vor apropia pe vizitatori de Arctica”, spun organizatorii.

Exponatele sunt grupate în jurul a cinci idei-cheie: gheața topită din Groenlanda ne-ar putea inunda; fără gheața arctică, schimbările climatice se vor accentua; ursul polar este amenințat de distrugerea habitatului său; distrugerea ecosistemului arctic amenință viața tradițională a locuitorilor; accelerata topire a gheții zonei arctice provoacă o luptă de interese.

Gheața topită din Groenlanda ne-ar putea inunda

Alte articole

Bancnotele vechi pe care ”se bat” colecționarii români, prezentate la Muzeul Național de Istorie. Ce valoare au și cât de rare sunt

Medicul ginecolog Alecsandrescu, ajuns celebru pentru curtea împodobită cu „paciente” dezbrăcate, le-a pus gând rău vecinilor: „Am armele îndreptate spre ei”

Optzeci la sută din cea mai mare insulă a lumii este acoperită de gheață. În fiecare an, la sosirea verii, o parte din gheața Groenlandei se topește. În ultimul deceniu, cantitatea de gheață care s-a pierdut în lunile estivale a fost în creștere. Oamenii de știință estimează că, dacă toată gheața din Groenlanda s-ar topi, nivelul apelor ar crește cu șapte metri pe întreaga planetă și ar inunda multe zone de coastă și așezările de acolo.

Fără gheața arctică, schimbările climatice se vor accentua
Albul zăpezii și al gheții arctice face ca aproape toată energia solară pe care o primește această regiune să se îndrepte din nou spre atmosferă. Este vorba despre așa-numitul efect albedo. Astfel, Arctica poate compensa energia pe care o absorb alte regiuni, adică, acționează ca un frigider și ajută la reglarea temperaturilor globale. Dacă și-ar pierde gheața, și această regiune ar rămâne cu multă din energia primită, ceea ce ar provoca o creștere a temperaturilor pe plan mondial.

Amenințări pentru ursul polar

Una dintre principalele amenințări cu care se confruntă ursul polar este distrugerea habitatului său. Se deplasează pe banchiză pentru a vâna foci, baza alimentației sale. Dar suprafața banchizei este din ce în ce mai mică: în timpul verii, se topește mai repede și în mai mare măsură; iarna, întârzie să se formeze. Consecința este că gheața marină permanentă este din ce în ce mai subțire și fragilă. Aceasta pune în pericol focile și alte animale, precum vulpea polară, care iarna urmărește usul polar pentru a profita de resturile de mâncare lăsate în urmă de acesta.

Locuitorii zonei arctice

Distrugerea ecosistemului arctic amenință viața tradițională a unor locuitori precum inuiții, prezenți în Groenlanda, în nordul Canadei și Alaska (SUA), dar și a altor grupuri etnice precum yupik, inupiat, saami, care se află în Finlanda, Suedia, Norvegia și Rusia. Deși au acces la unele avantaje ale vieții moderne, nativii din zona arctică depind de prezența gheții și a zăpezii pentru a realiza multe dintre activitățile care le asigură supraviețuirea, precum vânătoarea și pescuitul.

Zona arctică, motiv de conflicte internaționale?

Accelerata topire a gheții zonei arctice provoacă o luptă de interese. Țările care se întâlnesc în această zonă știu că fără gheață navigația maritimă ar fi mai ușoară, ca și exploatarea bogatelor resurse miniere și petroliere din zonă. Astfel, unii percep topirea gheții din zona arctică drept o oportunitate de a se îmbogăți. Și, desigur, alții doresc să oprească aceste speculații pentru a salva acest ecosistem și restul planetei.