BNR: Economia României a crescut peste aşteptări, iar condiţiile monetare sunt favorabile creditării

Exportul net şi-a sporit astfel contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, iar din perspectiva ofertei, sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia determinantă la intensificarea activităţii economice.

„Pe ansamblul trimestrului II 2016, dinamica anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a menţinut la nivelul ridicat din trimestrul anterior, în condiţiile în care accentuarea ritmului de creştere a câştigurilor salariale a fost compensată de ameliorarea dinamicii productivităţii muncii”, se spune în comunicatul de vineri al BNR.

Condiţiile monetare reale şi-au păstrat caracterul stimulativ, susţinând „evoluţia favorabilă a creditului acordat sectorului privat, inclusiv din perspectiva structurii pe monede”. Astfel, „rata anuală de creştere a creditului în monedă naţională s-a situat în luna august la 14,5% în termeni reali, în timp ce dinamica anuală a componentei în valută a rămas puternic negativă (-12,9%)”.

Alte articole

Risc mare de recesiune în România – Cât va ajunge cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni. BNR face anunţul momentului

Cum se schimbă banii în România, sfaturi utile de la BNR după ce aceste bancnote vor fi retrase din circulaţie în scurt timp

În linie cu evoluţia anticipată, rata anuală a inflaţiei a crescut în luna august 2016 cu 0,6 puncte procentuale faţă de luna anterioară, până la -0,2%.

Potrivit BNR, „menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat evoluţiei preţurilor administrate, în condiţiile în care preţurile volatile şi cele ale produselor din tutun au înregistrat dinamici anuale pozitive”.

În ceea ce priveşte valorile medii anuale, rata inflaţiei a crescut în luna august 2016 până la -1,8%, iar cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum a urcat la -1,4%.

„Evaluările recente reconfirmă perspectiva rămânerii ratei anuale a inflaţiei în teritoriu negativ până la sfârşitul anului 2016. Aceasta este aşteptată să crească apoi gradual şi să revină în intervalul de variaţie al ţintei staţionare în a doua jumătate a anului 2017, pe fondul epuizării efectelor reducerilor cotei standard a TVA şi ale unor şocuri dezinflaţioniste globale, precum şi al manifestării presiunilor inflaţioniste ale cererii agregate şi ale costurilor salariale unitare”, anticipează banca centrală.

Potrivit acesteia, „riscurile la adresa perspectivei inflaţiei provin din incertitudinile crescute atât din mediul intern, cât şi din cel extern”.

Pe baza datelor disponibile în prezent şi în contextul unor incertitudini sporite, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an şi continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar.

„Dată fiind reducerea creditării în valută, consolidarea nivelului adecvat al rezervelor valutare (33,1 miliarde de euro la sfârşitul lui august 2016) şi îmbunătăţirea structurii acestora, CA al BNR a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 10% de la 12% începând cu perioada de aplicare 24 octombrie – 23 noiembrie 2016. Măsura vizează continuarea armonizării mecanismului rezervelor minime obligatorii cu standardele şi practicile în materie ale Băncii Centrale Europene şi ale principalelor bănci centrale din statele membre ale Uniunii Europene”, precizează BNR.

Rata rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei se menţine la nivelul de 8%.

Potrivit hotărârii CA al BNR, „sinteza (minuta) deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 7 octombrie 2016, la ora 15.00”.

Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 4 noiembrie 2016, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.