„Faptul că participarea la constituirea fondului național de sănătate este obligatorie este un lucru benefic și consider că ar trebui întărit. Însă înainte de a ne gândi la modul în care se cheltuiesc banii și la nevoile tot mai mari de finanțare, trebuie să ne gândim și la veniturile care trebuie să acopere aceste nevoi, iar modul de constituire a fondului prin contribuția de 10,7% — care înseamnă a doua din coadă a țărilor din Europa, suntem cu o contribuție extrem de mică, cu o bază de calcul la fel de mică — nu ne acoperă nevoia de cheltuieli. Ținând cont și de faptul că contribuabilii sunt doar 8,5 milioane, doar 50% din numărul celor care beneficiază, aceste cifre ne relevă un tablou care nu ne oferă o perspectivă foarte bună în ceea ce privește modul de constituire a fondului în anii următori. Atunci suntem obligați să ne gândim la extinderea acestui principiu de contributivitate și la creșterea veniturilor în perioada următoare, prin aportul bugetului de stat la constituirea fondului, pentru persoanele care nu contribuie la fond”, a declarat Radu Țibichi.
STUDIU: Aproape jumătate dintre români nu au încredere în Ministerul Sănătăţii
Potrivit acestuia, bugetul fondului național de sănătate în ultimii 17 ani a crescut de peste 6 ori, calculat în monedă europeană, și că dacă în 1999 în sistemul de asigurări se cheltuiau 980 milioane de euro, în momentul de față se vorbește de un buget de peste 6 miliarde de euro.
„Cifrele pe care le înregistrăm ne arată că sistemul este într-o evoluție, bugetul a crescut iar numărul de furnizări s-a dublat astfel că vorbim de peste 28.000 de furnizări în relație cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În ceea ce privește numărul furnizorilor privați, acesta s-a triplat, iar în ultimii 5 ani spitalele private au ajuns de la 20, la 120 de spitale. Aceste cifre ne relevă faptul că suntem într-o evoluție și în corespondență ar trebui ca și cifrele alocate acestui sistem să fie la rândul lor în concordanță cu aceste evoluții’, a precizat președintele CNAS.