Cioloş: Comemorarea victimelor Holocaustului din România, moment de reflecţie asupra episoadelor întunecate din istorie

„În ziua de 9 octombrie omagiem, în fiecare an, memoria victimelor Holocaustului din România. Anul 2016 este un an încărcat cu semnificații pentru istoria noastră recentă întrucât comemorăm 75 de ani de la pogromul legionar din București din ianuarie 1941, 75 de ani de la pogromul de la Iași din iunie 1941 și de la deportările în Transnistria din octombrie 1941. Momentul comemorării victimelor Holocaustului din România este unul de reflecție asupra episoadelor întunecate din istoria națională, de învățare din lecțiile trecutului pentru ca aceste tragedii să nu se repete niciodată, sub nicio formă”, se precizează în mesajul lui Cioloș remis, luni, AGERPRES.

Potrivit premierului, „niciun film văzut sau carte citită nu poate surprinde durerea suferită de cei deportați”.

Cioloș susține totodată că de la supraviețuitorii Holocaustului se poate învăța cel mai bine „de ce este nevoie de eliminarea completă din societatea noastră a atitudinilor extremiste, rasiste, antisemite, discriminatorii”.

„De la ei putem învăța despre curajul de a înfrunta istoria și de a lupta împotriva fenomenelor negative care conduc la tragediile istorice. Consider că răspunsul vital pentru coeziunea și sănătatea democratică a societății noastre este educația, educația profundă, cuprinzătoare și responsabilă. Educația este instrumentul cel mai eficace pentru a feri națiunile de boala ignoranței, a intoleranței și indiferenței”, spune prim-ministrul.

Alte articole

Dacian Cioloş laudă Guvernul Ciolacu: Trebuie să recunosc, a negociat bine interesul României la vârful Comisiei Europene

Dacian Cioloş îşi anunţă ieşirea din politica „de partid” după ce REPER nu a atins pragul electoral la alegerile europarlamentare

În mesaj, premierul subliniază că prin „educația la școală, acasă sau prin mass-media” fiecare cetățean devine responsabil și conștient de pericolele pe care provocările extremiste le aduc în societate.

„Este datoria noastră, a tuturor, să nu contenim a spune tinerilor adevărul despre istorie pentru ca niciodată tinerii să nu își piardă curajul în fața istoriei. Din această perspectivă, capitolul referitor la „Holocaustul din România” trebuie să fie parte integrantă a învățării istoriei României. Felicit Federația Comunităților Evreiești din România și Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” pentru contribuțiile lor de a aduce în atenția tinerilor memoria acestor lecții de istorie„, se arată în comunicatul citat.

Cioloș reamintește că una dintre acțiunile recente dedicate memoriei victimelor deportărilor transnistrene a avut loc săptămâna trecută, când au fost marcate locurile de unde au fost deportați mii de evrei români din gările din regiunea Bucovinei.

„În anul 2004, au fost prezentate recomandările raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România condusă de Elie Wiesel. România a făcut eforturi, recunoscute în plan intern și internațional, pentru îndeplinirea acestor recomandări. Mai mult, țara noastră și-a asumat președinția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) în anul 2016„, precizează prim-ministrul.

El mai spune totodată că, prin activitățile derulate în acest an în domeniul educației, memoriei și cercetării, precum și cele din domeniul combaterii antisemitismului, rasismului și discriminării, „România și-a consacrat profilul de promotoare consecventă a valorilor toleranței, multiculturalismului și democrației”.

„Datoria noastră, la 75 de ani de la tragediile care au marcat istoria României, este de a ne asigura că memoria victimelor Holocaustului din România rămâne demnă și neîntinată de încercări de rescriere a istoriei sau de negare a sa. Fie ca memoria victimelor Holocaustului din România să rămână vie pentru totdeauna în conștiința tuturor românilor!”, conchide Cioloș.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie, ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1941, pentru comemorarea oficială, în plan național, a Zilei Holocaustului.