„Numărul medicilor parțial mulțumiți de actualul sistem (19%) este de trei ori mai mic decât al celor care îl consideră inutil. Și cei parțial mulțumiți cred că ar trebui aduse îmbunătățiri sistemului de asigurări de malpraxis. Un sfert dintre respondenți nu pot evalua asigurările de malpraxis„, arată cercetarea, la care au participat aproximativ 500 de medici.
Potrivit acesteia, medicii nu se consideră beneficiari ai polițelor de malpraxis. 413 răspunsuri arată că asigurările folosesc companiilor care încheie polițele, doar 29 medicilor și 27 pacienților.
„Răspunsurile care indică și statul drept beneficiar au o pondere mică, dar aceasta este dublă față de cea care îi privește pe medici. Explicația: statul este văzut ca un beneficiar pentru că scapă de răspundere, dar totuși este un pierzător, la fel ca medicii și pacienții, în fața firmelor de asigurări„, mai arată studiul.
Medicii identifică drept principala problemă a sistemului actual faptul că polița nu acoperă daunele morale. Peste 90% dintre respondenți identifică acest lucru drept primul care ar trebui schimbat.
Reducerea prețului poliței este primul subiect de interes pentru 3% dintre respondenți.
Totodată, medicii consideră că relația cu firmele de asigurări este una inegală, în care nu au niciun cuvânt de spus în fața „monopolului” deținut de acestea.
Peste 90% dintre medici declară că nu au nicio putere de negociere și sunt obligați să încheie contractele așa cum vor firmele de asigurări.
Doar 4% dintre răspunsuri susțin că medicii au o putere de negociere dată de posibilitatea alegerii între mai multe oferte.
Studiul mai arată că medicii doresc ca organizațiile profesionale să negocieze în numele lor cu firmele de asigurări. În acest sens au optat 84% dintre respondenți.
Doar 4% dintre medici ar avea încredere că statul le reprezintă interesul printr-un contract cadru-negociat cu firmele de asigurări, iar 11% dintre respondenți ar dori să negocieze personal cu firma.
„Medicii consideră că problema daunelor morale ar trebui reglementată de stat, prin stabilirea unui plafon al sumelor care se acordă ca despăgubire. Pentru această variantă au optat 63% dintre respondenți. Încheierea unui contract între pacient și unitatea sanitară este văzută ca soluție de către 20% dintre medici”, mai indică studiul.
„Întrucât problema nu poate fi rezolvată doar punctual, ci necesită o abordare la nivel național, CMMB va trimite rezultatele consultării publice către CMR și îl va sprijini în intervențiile sale, pentru rezolvarea crizei. CMMB consideră că este în interesul medicilor și pacienților ca negocierea unui contract-cadru pentru asigurarea riscului de malpraxis să fie făcută de conducerea CMR și are încredere că forul profesional reprezentativ la nivel național va reuși să restabilească poziția echipei medic-pacient în fața firmelor de asigurări„, a declarat președintele CMMB, Cătălina Poiană, într-o conferință de presă.