Mircea Dumitru vrea revenirea la legea dublei specializări pentru a rezolva criza profesorilor în universităţi

„Vom propune unele modificări tehnice, nu politice, la Legea Educaţiei. Am constatat că una dintre problemele pe care le avem acum şi care se va acutiza în viitor va fi lipsa profesorilor. De foarte mulţi ani am mers pe formula de monospecializare la licenţă. În universităţile, româneşti regula era ca la licenţă să ai dublă specializare, matematică şi fizică, biologie şi chimie, pentru a avea la nivel de gimnaziu o forţă de muncă calificată pentru asigurarea normei didactice. Una dintre măsuri pe care o propunem în OUG este acceptarea pentru universităţi a dublelor specializări la nivelul licenţei. Cred că acestea vor răspunde nevoilor din sistem şi vom putea vorbi despre posibilitatea de a avea profesori mai bine formaţi”, a declarat ministrul.

El a mai explicat că, din experienţa sa profesională, a observat că cele mai bune manuale „sunt cele scrise în spaţiul anglo-saxon”.

„Sunt profesor de logică de foarte mulţi ani şi am putut să fac un studiu comparativ şi aş putea să vă spun, chiar gândindu-mă la modul cum sunt concepute manualele şi de culturile specifice din care provin autorii, spun absolut deschis, chiar dacă o să atrag iar anumite critici că cele mai bune manuale pe care le-am văzut întotdeauna au fost cele scrise în spaţiul anglo-saxon. Mă refer la cele din domeniul ştiinţific. Sunt manuale clare, manuale scrise pentru elevi, nu pentru profesori, nu pentru colegi, deci nu sunt scrise pentru ca autorul să arate cât este de bine pregătit şi cât de sofisticată este gândirea lui ştiinţifică. Manualul nu este singurul document didactic, nu este cheia, nu este pass-partout pentru toate problemele educaţiei, dar în lipsa unor manuale bune nu cred că vom putea dezvolta calitate în educaţie”, a mai spus Mircea Dumitru, citat de news.ro. 

Ministrul Educaţiei şi Cercetării a reluat ideea prezentată tot luni, la dezbaterea regională privind „Analfabetismul funcţional în România”, de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, precizând că mai mult de 40% dintre elevii români nu înţeleg un text pe care îl citesc, fiind analfabeţi funcţional.

Alte articole

Ministerul Educației nu mai are bani pentru salariile profesorilor și bursele elevilor. Suma uriașă cerută de la Guvern pentru plata pe luna noiembrie

Olimpiadele școlare din 2025 s-ar putea desfășura online. Lucrările se vor corecta pe calculator, iar elevii nu vor mai trebui să se deplaseze la mare distanță de casă

„Realitatea este că mai mult de 40% dintre elevii din ţara noastră nu înţeleg un text pe care îl citesc la prima vedere. Să nu ne amăgim, nici nu prea citesc. De fapt, mai mult de prima sau a doua vedere nu prea există pentru unii. Elevii au dificultăţi să facă operaţii elementare, au dificultăţi să fixeze o noţiune şi să facă raporturi logice între idei, să înţeleagă concepte, au dificultăţi la nivelul unor competenţe de bază pe care şcoala ar trebui să le ofere indiferent de filieră, format şi profilul şcolii”, a explicat ministrul.

Potrivit studiului Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale, elevii de 15 ani ştiu să scrie, să citească sau să opereze calcule, dar nu înţeleg noţiunile învăţate. Cauzele acestui fenomen sunt diverse, iar multe au legătură cu modul în care sunt predate anumite materii în ciclul gimnazial şi liceal.

Studiul Centrului de Evaluare şi Analize Educaţionale a fost prezentat luni la dezbaterea regională privind „Analfabetismul funcţional în România”, care a avut loc la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, evenimentul fiind organizat în cadrul proiectului „România Educată”, derulat de către Departamentul de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.