Raluca Prună: Voi propune spre adoptare proiectul privind arhiva SIPA înainte ca Guvernul să-şi încheie mandatul

„Voi face ceva înainte să îmi închei mandatul. ( …) Voi propune spre adoptare hotărârea pe care am pus-o în dezbatere publică înainte ca acest Guvern să își încheie mandatul”, a spus Prună, răspunzând unei întrebări, într-o conferință de presă comună cu vicepremierul Vasile Dîncu, la sediul MDRAP, conform Agerpres.

Citeşte şi:  Asociaţiile magistraţilor cer premierului să retragă proiectul de lege privind inventarierea arhivei SIPA

SIPA, devenit ulterior Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA), îşi are originea în Serviciul Operativ, redenumit Serviciul Independent Operativ, fiind unul dintre primele servicii secrete înfiinţat în România după căderea comunismului, în februarie 1990. Creat iniţial pentru a asigura monitorizarea informativ-operativă a penitenciarelor, SIO a fost transformat în Serviciul Independent de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) în anul 1997, pentru a fi acuzat ulterior de faptul că, lipsit de control, acest serviciu spiona judecători, procurori, avocaţi, jurnalişti şi membri ai societăţii civile care pledau pentru respectarea drepturilor omului.

SIPA a fost condus de directori şi adjuncţi care au fost ofiţeri ai fostei Securităţi, iar unii dintre ei au fost deconspiraţi de către CNSAS că au făcut poliţie politică. De asemenea, în SIPA au fost angajaţi zeci de ofiţeri de Securitate.

Alte articole

Alina Gorghiu, anunț triumfător: Ministerul Justiției l-a adus în România pe Cătălin Gheorghe Mazarache, zis ”Dan Duru”, prins în Germania

Gorghiu vrea ca procurorii DNA să nu mai fie atacați

Unul dintre directorii SIPA a fost generalul Marian Ureche, care înainte de 1989 a fost colonel de Securitate. În aprilie 2002, postul de radio „Europa Liberă” l-a nominalizat pe Marian Ureche printre cei care, înainte de 1989, au spionat statele NATO. Marian Ureche a mai fost acuzat, printre altele, că s-a ocupat şi de urmărirea lui Ioan Petru Culianu.

După căderea regimului comunist, Marian Ureche a fost detaşat la Şcoală SRI de la Băneasa, unde erau pregătiţi viitorii ofiţeri SRI. În anul 1993 Ureche a fost coautor al volumului “Serviciile Secrete”, în care era elogiată fosta Securitate, volum care a devenit manual de studiu la Şcoală SRI.

Conform relatărilor presei, Marian Ureche a ajung la conducerea SIPA în 2001 în baza recomandării primite din partea SRI şi la propunerea ministrului justiţiei Rodica Stănoiu, dovedită la rândul ei că fiind colaborator al Securităţii comuniste.

Un adjunct al SIPA a fost generalul Dan Gheorghe, la rândul sau fost ofiţer de Securitate, care după înfiinţarea SRI a fost numit şeful Brigăzii antiteroriste din cadrul SRI.

Un alt adjunct al SIPA a fost colonelul Marian Anghel Desculţu, trecut în rezervă în 2002, cu gradul de general de preşedintele Ion Iliescu. Descultu a fost ofiţer la Direcţia a IV-a a Securităţii Statului şi, la rândul sau, a fost deconspirat de către CNSAS că a făcut poliţie politică.

Un raport de evaluare al Comisiei Europene, din 2004, emis în cadrul procedurilor de aderare a României la Uniunea Europeană, reţinea că “SIPA este lipsit de transparenţă şi responsabilitate şi s-a raportat că a fost implicat în comiterea de abuzuri împotriva drepturilor omului în închisori şi influenţarea sistemului judiciar”.

În 2006, Monica Macovei a desfiinţat SIPA, redenumit DGPA, pe motiv că a făcut abuzuri, iar Ministerul Justiţiei nu avea nevoie de un serviciu secret.

Istoricul Marius Oprea a afirmat că în SIPA erau angajaţi ofiţerii din nucleul dur al fostei Securităţi care “au folosit aceleaşi mijloace de compromitere şi şantaj”, spun magistraţii.

„Această hotărâre de guvern va permite practic că, după zece ani, instituţii ale statului să folosească informaţiile adunate în mod abuziv şi ilegal de SIPA, serviciu secret desfiinţat în urmă negocierilor purtate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană. A folosi acum acele informaţii înseamnă a desconsideră flagrant toate obligaţiile pe care România şi le-a asumat în perioada de preaderare şi pe care e datoare să le respecte în prezent în calitate de membru al Uniunii Europene”, mai susţin magistraţii. Din acest motiv, „înainte de a vorbi despre ce e de făcut cu această arhivă, este important să cunoaştem ce s-a întâmplat de zece ani cu ea”, arată, în concluzie, magistraţii în scrisoarea către premierul Cioloş.