Iohannis trimite la reexaminare Legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului

Legea privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului prevede înființarea institutului menționat, ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și din subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Senatului României. În forma transmisă la promulgare, Legea privind înființarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului necesită însă reanalizarea conținutului normativ al acesteia de către Parlament sub aspectul organizării și funcționării Institutului, a categoriilor de personal ce își desfășoară activitatea în cadrul acestuia,  a raporturilor funcționale cu Senatul, precum și cu privire la patrimoniul și modul în care Institutul gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite, arată un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Având în vedere modul de finanțare a cheltuielilor curente și de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, parțial asigurat prin bugetul Senatului României, considerăm că trebuie clarificată natura juridică a Institutului, precum și raporturile funcționale dintre acesta și Senatul României. Astfel, lipsa oricăror reguli cu privire controlul ce trebuie realizat de instituția de tutelă (Senatul) asupra activității Institutului – cu privire la organizarea și funcționarea acestuia, cu privire la categoriile de personal care își desfășoară activitatea în cadrul Institutului, precum și cu privire la patrimoniul și modul în care acesta gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite – generează insecuritatea raporturilor juridice de natură să afecteze principiul stabilității normei juridice.

Unele dintre dispozițiile legii transmise la promulgare sunt lipsite de claritate și precizie, fiind de natură să afecteze aplicabilitatea noului act normativ. În acest sens, semnalăm că legea nu prevede modalitatea concretă și legală de alegere/numire a organelor de conducere ale Institutului. Astfel, art. 4 alin. (1) nu stabilește nici numărul exact al tuturor membrilor Consiliului științific și nici numărul acestora pe toate  categoriile de reprezentare, iar art. 4 alin. 3 lit. e) nu precizează temeiul juridic, criteriile și condițiile în baza cărora Consiliul științific al Institutului poate suplimenta numărul de posturi pentru o perioadă determinată.

În același sens, al unei imprecizii în reglementare, art. 6 stabilește numărul maxim de posturi, fără să stabilească și natura juridică a personalului ce poate fi angajat în cadrul Institutului: funcționari publici, personal contractual, alte categorii de personal. Art. 7 alin. (1) – care face referire la cheltuielile curente și de capital ale Institutului ce pot fi finanțate și din subvenții de la bugetul de stat – nu este corelat cu dispozițiile art. 8 – care prevede că finanțarea cheltuielilor se realizează de la bugetul de stat,  fără să se menționeze categoria acestor cheltuieli.

Alte articole

Emil Constantinescu, fostul președinte al României, a transmis un mesaj tinerilor: „Noi am conștientizat vulnerabilitățile dictaturii, am luptat împotriva lor”

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Art. 7 alin. (2) lit. d)  din legea transmisă la promulgare face trimitere la exploatarea bunurilor pe care le are în administrare Institutul, fără să prevadă posibilitatea acordării în administrare a unor bunuri în condițiile legislației în vigoare, în timp ce lit. e) a aceluiași alineat permite ca Institutul să desfășoare orice fel de activitate producătoare de venituri, fără să se precizeze temeiul juridic al desfășurării acestor activități și nici natura juridică a contractelor ce vor fi încheiate ori destinația fondurilor astfel obținute. În ceea ce privește prevederile art. 9, considerăm că utilizarea sintagmei „mijloacele” este imprecisă, întrucât, pe de o parte, sunt neclare atribuțiile RAAPPS și, pe de altă parte, nu rezultă care este autoritatea publică în măsură să autorizeze RAPPS să asigure spațiul și mijloacele necesare organizării și funcționării Institutului.

În opinia noastră, în cadrul deciziei de înființare a unui Institut de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului ar trebui ca Parlamentul să consulte Academia Română, în calitatea sa de for național de consacrare științifică și culturală, atât sub aspectul oportunității existenței, cât și din perspectiva asigurării specialiștilor în domeniu, se mai precizează în comunicat.

De unde a pornit această iniţiativă

Oficial, inițiativa legislativă este semnată de un grup de 15 parlamentari, în frunte cu Călin Popescu Tăriceanu și Cristiana Anghel. Pe listă se află și membri ai PSD, PNL și UDMR. Tăriceanu a recunoscut însă în plenul Senatului că inițiativa îi aparține lui Emil Constantinescu și l-a invitat pe acesta să susțină proiectul, în plenul Senatului. „Este o zonă de veche cultură, este zona în care s-au născut religiile abrahamice. (…) Este momentul să vedem altfel istoria, să reuşim să realizăm o altă lectură a istoriei”, a explicat fostul șef al statului, scrie romanialibera.