Sindicaliştii susţin că vor exista “profitori” şi se va ajunge la situaţia unui “traseism” între penitenciare al deţinuţilor care vor vrea condiţiile pentru obţinerea acestor zile de câştig.
Preşedinte Sindicatului “Omnia” din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Sorin Dumitraşcu, i-a spus ministrului Justiţiei că această dezbatere a fost organizată pentru a prezenta principalele probleme ale proiectului de reducere a pedepselor în compensaţie pentru condiţiile de detenţie improprii, despre care sindicaliştii cred că este un act de graţiere colectivă mascată.
“Orice act normativ care se referă la punerea masivă în libertate înainte de termen este un act de graţiere mascată. Astfel de acte au efecte negative. Într-un an, după aşa-zisa degajare a penitenciarelor, deţinuţii se vor întoarce acolo. Aşa este. Experienţa ne învaţă că plusul pentru penitenciare nu se va resimţi. În următorii ani, criminalitatea creşte şi în anii următori ajung mai mulţi deţinuţi în penitenciare. Dacă guvernul vrea să-şi asume o amnistie sau graţiere colectivă, guvernul trebuie să motiveze corespunzător şi să o facă, nu să vină cu astfel de proiecte”, a spus Dumitraşcu, la dezbaterea proiectului de modificare a legii privind executarea pedepselor.
El a adăugat că deţinuţii vor fi eliberaţi înainte de termen cu până la 156 de zile, asta pentru că statul român nu poate îmbunătăţi condiţii de detenţie.
Liderul sindical a arătat că raportarea la suprafaţa totală a camerei de detenţie pe care proiectul o propune ca şi referinţă în calcularea suprafeţei disponibile pentru fiecare deţinut este eronată, CEDO făcând în permanenţă referire la „floor space” – “spaţiu util pe podea”. El a precizat că standardul internaţional la acest moment este de patru metri pătraţi, iar în proiectul de lege se prevede un spaţiu de trei metri pătraţi, ceea ce înseamnă că, în acest fel, România nu scapă de procesele la CEDO pentru condiţiile din penitenciare.
Sindicaliştii reclamă şi faptul că Ministerul Justiţiei nu prezintă o justificare pentru acordarea beneficiului de trei zile considerate executate la fiecare lună în detenţie în condiţii improprii şi susţin că, în lipsa unor investiţii, aceste zile nu vor face condiţiile de detenţie mai bune.
“Nu este clar de ce s-au ales trei zile. De ce nu cinci sau zece? Cred că nimeni nu a evaluat în concret, ci la bază este un proiect de aproximare avut în vedere de iniţiator. Trebuie să avem în vedere şi interesul victimei. Nu este firesc ca un deţinut periculos să plece mai repede acasă, să aibă posibilitatea de a interfera cu victima sa”, a mai spus Dumitraşcu.
Sindicaliştii i-au reproşat ministrului Raluca Prună şi că nu a fost făcut un studiu de impact înainte de a fi elaborat acest proiect. Aceştia au arătat că experţi ANP estimează un plus la liberări condiţionate de aproximativ 700 în primele şase luni de la aplicarea noilor prevederi.
Mai mult, sindicaliştii susţin că iniţiatorii proiectului au ignorat faptul că sunt deţinuţi şi în centrele de detenţie şi arest preventiv ale Ministerului Afacerilor Interne, şi pentru aceştia trebuind să existe un beneficiu dacă stau în condiţii improprii.
Preşedintele Organizaţiei de Tineret a Federaţiei Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Cosmin Dorobanţu, a arătat că Ministerul Justiţiei nu a luat în calcul când a elaborat proiectul că, odata cu aplicarea noilor norme, va exista un traseism între penitenciare al deţinuţilor care vor vrea condiţiile pentru obţinerea acestor zile de câştig. “Nu se spune care este instanţa ce soluţionează aceste cereri ale deţinuţilor”, a precizat Dorobanţu.
Ministrul Raluca Prună le-a spus sindicaliştilor că îi invite să trimită la Ministerul Justiţiei aceste aspecte, de care se va ţine cont în redactarea proiectului final.
În ce priveşte acuzaţia că proiectul de modificare a legii privind executarea pedepselor ar reprezenta o graţiere mascată, Raluca Prună a spus: “Nu am fost un ministru deloc timid şi am spus cu claritate că nu voi dispune o lege a graţierii. Nu asta este soluţia. Noi mergem în logica articolului 96, în care zilele pentru lucrări ştiinţifice nu reprezintă o graţiere mascată”.
Legat de faptul că ar trebui să existe un tratament diferenţiat în funcţie de durata de detenţie şi natura infracţiunii, ministrul Justiţiei le-a spus sindicaliştilor că iniţiatorii proiectului au făcut o legătură între acest beneficiu acordat pentru condiţiile improprii din penitenciar şi momentul la care se ajunge la liberare condiţionată.
Ministrul a mai spus că nu a fost făcut un studiu de impact foarte elaborat în acest sens pentru că nu au fost găsite la multe legi de această natură astfel de studii.
“Consider că am propus un număr de zile rezonabil. (…) Dreptul acesta este pentru toată lumea, nu doar pentru corupţi sau doar hoţi, sau doar violatori. Avem şi corupţi printre cei care vor beneficia. (…) Codul penal prevede clar confiscarea extinsă, dacă ne punem problema că aceştia rămân cu banii după executarea pedepsei”, a explicat Rauca Prună.
Ministrul Justiţiei a mai spus că a cerut să i se spună cât durează construcţia unui penitenciar, iar răspunsul a fost că durata este de cinci ani “dacă totul merge şnur”. Raluca Prună a adăugat că, pe de altă parte, intenţia nu este “să umplem ţara de penitenciare”.
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică, în 3 noiembrie, proiectul de modificare şi completare a legii privind executarea pedepselor privative de libertate prin care se încearcă stabilirea unor măsuri reparatorii pentru deţinuţii cazaţi în condiţii improprii, aceştia urmând să beneficieze de o reducere a pedepsei cu trei zile pentru fiecare 30 de zile executate.
Potrivit proiectului de lege de modificare şi completare a Legii 254/ 2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, acordarea compensării urmează să fie operată din oficiu şi să nu mai fie condiţionată de formularea unei cereri de către persoana deţinută.
Această compensare se realizează în procedura liberării condiţionate, toate condiţiile pentru acordarea acesteia urmând a fi examinate de comisia de liberare condiţionată din cadrul penitenciarului şi de către instanţă, se mai arată în proiect.
În 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre semi-pilot împotriva României din cauza supraaglomerării şi a condiţiilor necorespunzătoare de detenţie. CEDO a stabilit că acestea reprezintă probleme structurale ale sistemului penitenciar din România.