Ministrul Sănătăţii: Guvernul a adoptat o OUG care prevede eliminarea politicii de partid din spitale

„Această ordonanță este despre două lucruri. Unu — este despre deschiderea funcțiilor de manager în spitale pentru toți cei care au competențe. (…) Doi — nu mai vrem politică de partid în spitale. E motivul pentru care managerii de spitale nu mai pot, începând de astăzi, deține funcții de conducere, administrare sau control în cadrul niciunui partid politic”, a spus Vlad Voiculescu, conform Agerpres.

În viziunea Ordonanței de Urgență șefii de spital vor căpăta statut și atribuții mai apropiate de cele specifice unui manager.

”Adevărul e simplu: în acest moment, 99% dintre managerii de mari spitale din Occident nu ar putea deveni niciodată manageri ai spitalelor noastre, pentru că nu sînt nici medici primari și nici cadre universitare în medicină”, a explicat unul dintre cei care a lucrat la modificarea Legii Sănătății, citat de Tolo.ro.

Ideea MS este ca managerii să se dedice activității de organizare efectivă a spitalelor. Conflictele de interese sînt și ele reglementate mult mai dur prin Ordonanța de Urgență care modifică Legea Sănătății.

”Rudele pînă la gradul IV ale managerului nu vor putea deține funcții de conducere în același spital sau serviciu de ambulanță”, prevede legea, dacă această formă va fi adoptată de către guvern.

De asemenea, rudele de pînă la gradul IV nu pot deține acțiuni la companii aflate în relații cu spitalul.

Aici, guvernul nu a mers atît de departe pe cît și-ar dori asociațiile de pacienți, într-o realitate deformată de puterea marilor firme de medicamente și echipamente.

Companiile pharma nu aprovizionează direct spitalele. Ele au în general distribuitori. Ceea ce înseamnă că rudele managerilor vor putea deține părți sociale la firme, cîtă vreme aceste firme fac afaceri intermediate cu spitalele.

Ceea ce pentru organizațiile de pacienți pare puțin, este însă prea mult pentru nervii și interesele șefilor sănătății din România.

O altă nemulțumire a profesorilor doctori este prevederea potrivit căreia ei pot continua să predea la facultăți, să opereze sau să participe la acțiuni de cercetare, dar numai după ce încheie programul zilnic de manager.

”În țările normale, managerul nu e și chirurg ca să blocheze o sală de operație doar pentru el toată ziua. Spitalul nu e un butic, e o structură cu sute de cadre și mii de pacienți deseori, care au nevoie de un manager full time”, susțin cei care doresc schimbarea legii și derularea activităților extra manageriale doar în afara programului.
Universitățile amenință cu echipamentul aflat în spitale, care le aparține.

În replică, rectorii facultăților de medicină din București, Cluj, Iași, Timișoara, Tîrgu Mureș, Craiova și Constanța atrag atenția că universitățile sînt proprietarele multor echipamente medicale din spitale.

Ei amenință că ”vom fi nevoiți să reevaluăm implicarea în instruirea rezidenților și în folosirea acestor echipamente”.

4. Proiectele de management se vor susține public, în fața medicilor și a reprezentanților pacienților și comunității locale.

Alte prevederi ale legii modificate interzic managerilor să facă parte din structurile de conducere, coordonare și control ale oricărui partid politic.

De asemenea, se scot la concurs și funcțiile de șefi de secție.

Funcția de șef de secție este, potrivit multiplelor mărturii ale medicilor, axa în jurul căreia orbitează controlul instituțiilor publice din România, fie că sînt spitale universitare sau orice alt fel de  spital.

Vlad Voiculescu a acceptat un compromis cu profesorii doctori, astfel încît în clinicile universitare este condiție obligatorie ca șefii de secție să fie cadre universitare, așa cum au dorit facultățile de medicină. Dar numai în clinicile universitare.

Concursurile nu se vor mai baza pe învățarea legislației, ci pe proiectul conducerii spitalului, din perspectiva bugetului și a actului medical.

În schimb, ministrul sănătății a impus ca în normele care vor urma schimbării legii să se prevadă în mod expres că orice concurs de management dintr-un spital va deveni un act public, ”astfel încît medicii din respectivul spital, organizațiile pacienților și reprezentanții comunității să poată participa și să constate care este proiectul candidatului”.