De ce ne este atât de greu să dormim într-un loc nou. Incredibilul motiv

Somnul este unul dintre subiectele care încă îi fac pe cercetători să-şi pună întrebări, scrie descopera.ro. Majoritatea animalelor dorm, dar încă nu le este clar cercetătorilor de ce este necesar. Având nevoie să supravieţuiască, pentru animale somnul este un inconvenient. Unele animale au evoluat pentru a fi în starea de alertă şi atunci când dorm, ţinându-şi un ochi deschis pe tot parcursul odihnei.

Citeşte şi Ce rişti dacă mergi la culcare prea târziu

Creierul omului, precum cel al animalului, ar putea considera că o cameră de hotel sau un apartament nou sunt medii imprevizibile şi periculoase. Astfel, experţii au descoperit că şi oamenii pot să-şi odihnească o parte a creierului în timp ce a doua rămâne în alertă, fenomen numit somn cu frecvenţă de unde joase uniemisferic.

De asemenea, experţii au descoperit şi efectul primei nopţii. Pentru a detecta cauza, o echipă de cercetători a recrutat 35 de voluntari sănătoşi pe care i-au adus într-un laborator în care au dormit două nopţi, cu o pauză de o săptămână între cele două. Voluntarii au fost conectaţi la maşinării care le măsura ritmul cardiac, nivelul de oxigen din sânge, respiraţia, mişcarea ochilor şi a picioarelor, precum şi activitatea din ambele emisfere ale creierului.

Alte articole

Motivul pentru care nu trebuie să dormi pe spate dacă sforăi. Poziția este periculoasă dacă ai acest obicei. ”Creierul nu se mai trezește”

Cum să ai un somn liniştit. Un reputat medic recomandă tehnica ”10-3-2-1”. VIDEO

Experţii s-au focusat pe activitatea creierului cu frecvenţe cu unde joase, un tip de comportament al creierului care indică cât de adânc doarme persoana. Aceştia au analizat patru traiectorii din creier în timpul ambelor sesiuni de somn, măsurând cum a fost afectată adâncimea somnului de zgomotul din cameră.

Citeşte şi Ai probleme cu somnul? Iată ce alimente să eviţi

După prima noapte de somn, subiecţii au prezentat o slăbiciune mai mare în jumătatea stângă a creierului. De asemenea, partea stângă era mult mai sensibilă la sunetele ciudate, care constituiau o posibilă ameninţare. O săptămână mai tărziu, când subiecţii s-au întors din nou în laborator, în creierul acestora simetria activităţii era mult mai constantă, fapt ce sugerează că aceştia s-au acomodat cu mediul din jur.