Cercetarea disciplinară a jurnaliştilor Radio România a fost clasată. Rusu şi Gomboş cer demisia redactorului-şef de la Ştiri

„După o perioadă de mai bine de 7 luni, procedurile declanşate la nivelul SRR împotriva noastră după ce, în calitate de avertizori publici, am atras atenţia asupra unor derapaje editoriale, au ajuns la final. Comisia de cercetare disciplinară prealabilă înfiinţată printr-un ordin al PDG, Ovidiu Miculescu, a constatat că nu se poate reţine săvârşirea unei fapte de natură disciplinară, motiv pentru care a propus clasarea cauzei […] clasarea fiind aprobată de domnul Ovidiu Miculescu – Preşedinte Director General„, au arătat cei doi jurnalişti.

Ei au cerut demisia sau demiterea redactorului şef interimar Nicu Popescu, care a formulat sesizările împotriva lor, în urma cărora au fost demarate procedurile de cercetare disciplinară.

”Ca urmare a acestor sesizări am trecut printr-o perioadă lungă, apăsătoare, în care imaginea ne-a fost afectată şi în care, dincolo de repetatele audieri interne, am fost supuşi şi la o serie de atacuri personale dezonorante pentru cei care s-au aflat în spatele lor. Senzaţia noastră, dată fiind repetarea unor sesizări cu acuzaţii false, a fost că am fost hărţuiţi pentru îndrăzneală de a fi sesizat respectivele derapaje, iar de aceea considerăm că un gest de normalitate, într-o perioadă în care şi aşa imaginea Radioului Public are de suferit, ar fi ca domnul redactor-şef interimar Nicu Popescu să îşi dea demisia de onoare sau să fie demis”, au mai arătat jurnaliştii, precizând că sesizările conţineau şi acuzaţii false cu privire la presupuse afirmaţii pe care le-ar fi făcut.

Ei au adăugat că în procedurile care i-au vizat Comsiia de cercetare disciplinară a reprezentat doar ultima etapă, întrucât anterior s-au defăşurat cercetări ale Consiliului de Onoare al SRR şi Consilierului de Etică, organisme care, de asemenea, nu i-au găsit vinovaţi.

Alexandru Rusu şi Cătălin Gomboş au atras atenţia asupra unor nereguli în SRR, precum: poziţia ambiguă cu privire la statutul său de instituţie publică, lipsa oricărei măsuri pentru sancţionarea derapajului semnalat de ei, precum şi lipsa explicaţiilor pentru posibile alte derapaje editoriale în ultima perioadă, între care se numără posibile cazuri de cenzură într-o dezbatere la care a participat preşedintele României, Klaus Iohannis, pe tema taxei Radio-TV.

”Precizăm, din capul locului, că facem aceste observaţii în calitate de avertizori publici pentru că suntem absolut convinşi că Radioul public este o instituţie publică, legea avertizorului public este aplicabilă dincolo de orice administraţie sau regulamente care vor să o îngrădească, iar interesul public este vital pentru funcţionarea unei media publice”, au subliniat cei doi jurnalişti.

Alexandru Rusu şi Cătălin Gomboş au argumentat că din câte ştiu, poziţia Serviciului Juridic potrivit căreia Legea 571/2004 cu privire la avertizorul public nu se aplică în SRR nu a fost anulată.

”Preşedintele director general al SRR, Ovidiu Miculescu, a emis recent un ordin care, deşi face trimitere la legea 571, o încalcă impunându-le angajaţilor să sesizeze intern anumite nereguli, ceea ce contravine prevederilor articolului 6 din legea 571/2004. Considerăm că este imperios, pentru sănătatea unei instituţii publice – şi cu atât mai mult a unei instituţii mass-media, care pune accentul pe libertatea de exprimare – ca angajaţii să aibă posibilitatea să sesizeze nereguli cum şi unde consideră ei, atât pentru protecţia lor cât şi de dragul unei transparenţe absolut necesare”, au arătat ei.

Pe de altă parte, Ovidiu Miculescu şi Serviciul Juridic au transmis, pentru News.ro, că ordinul a fost emis în temeiul articolului 4 din OG nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventive, articolul 2 şi Standardul 1 – Etica şi integritatea din ordinul Secretariatului General al Guvernului pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice. Emiterea acestei reglementări este impusă de Curtea de Conturi prin Decizia nr.15/2016, cu termen de realizare la data de 31.12.2016.

”Procedura a fost realizată de serviciul specializat, a fost analizat şi validat de Comisia de monitorizare şi apoi de Comitetul Director. Doar după parcurgerea tuturor etapelor legale se emite ordinul”, a transmis Ovidiu Miculescu.

Radio România a transmis, la solicitarea News.ro, că procedura ”respectă legislaţia incidentă, garantează protecţia persoanelor care sesizează orice faptă prevăzută de lege ca fiind abatere disciplinară, contravenţie, infracţiune şi/sau încălcare a normelor interne şi are drept scop creşterea gradului de încredere în
sistemul de control intern managerial”.

De asemenea, Alexandru Rusu şi Cătălin Gomboş au arătat că SRR nu a oferit vreo explicaţie şi nu a lansat nicio anchetă internă care să clarifice cine a dispus, executat şi aprobat campania pentru care instituţia a fost sancţionată de CNA.

”Mai mult, deşi în cadrul audierilor noastre am oferit probe că informaţia a fost manipulată, trunchiată şi difuzată pe post – iar mai multe persoane cu responsabilităţi editoriale fuseseră informate, anterior, în scris asupra acestui lucru – SRR nu a avut nicio reacţie şi nu a luat nicio măsură pentru sancţionarea acestui derapaj pe care îl considerăm extrem de grav pentru credibilitatea instituţiei”, au adăugat ei.

Cei doi jurnalişti au mai afirmat că SRR ar trebui să explice, în mod convingător, apariţia unor posibile alte derapaje editoriale în ultima perioadă şi exemplificat sesizarea ActiveWatch cu privire la un posibil act de cenzură al instituţiei, după ce transmisia a fost întreruptă în timpul unei dezbateri despre taxa radio-TV la intervenţiile jurnaliştilor Alexandru Rusu şi Gabriel Basarabescu. Organizaţia de media a anunţat săptămâna trecută că va sesiza Consiliul Naţional al Audiovizualului şi organismele interne ale SRR în acest caz.

Cătălin Gomboş a amintit, la sfârşitul lunii octombrie, pentru News.ro, că el şi colegul său au criticat campania Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva modificării legii de funcţionare, întrucât nu a respectat standardele care sunt impuse în mod normal în radioul public.

”Argumentul principal pe care l-am adus eu a fost un caz punctual de manipulare a informaţiei. Era vorba despre un comunicat de presă al Asociaţiei Jurnaliştilor Europeni despre o lege în care critica nişte modificări inexistente la legea 41, deci, o lege inventată, o lege imaginară. A apărut pe post la Radio România şi pe toate paginile noastre de Internet ca şi cum domniile lor ar fi criticat modificarea de lege care era atunci în discuţie în campanie, respectiv cea a domnului Georgică Severin. Mai mult, ulterior am intrat şi în posesia unei dovezi care a fost publicată în presă – un e-mail care demonstrează că cei de la conducerea Radio România Actualităţi ştiau perfect despre ce este vorba, pentru că au fost preveniţi. Totuşi, materialul respectiv a intrat pe post. Dincolo de aceasta, am criticat că respectiva campanie nu a respectat standardele care în mod normal ne sunt impuse, atât în cadrul lucrului de zi cu zi, cât şi prin legea 41”, a explicat Gomboş.

”Mai mult, nu s-a respectat ce am reclamat eu atunci ca avertizor public, şi acum tot ca avertizor public vorbesc, deşi nu mi se recunoaşte acest statut, că nu s-a respectat în întregime pluralismul de opinii, echilibrul, am dat exemplul unei dezbateri în care dintr-o discuţie întreagă, punctul de vedere pro lege a fost de un minut, un minut şi jumătate, iar în rest, toţi invitaţii au desfiinţat legea respectivă. Acea dezbatere nu a fost singulară, a fost pe tot postul. După care, la ce am spus noi atunci, în prima dezbatere din 15 martie a Frontline, CNA-ul s-a autosesizat, a făcut propriile sale monitorizări, şi în baza acelor monitorizări a sancţionat cu somaţie radioul, pentru campania respectivă. Practic, CNA-ul a probat buna noastră credinţă”, a adăugat el.

Radioul public a fost somat de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), în 5 aprilie, pentru nerespectarea imparţialităţii în ştirile şi dezbaterile referitoare la proiectul de modificare a Legii nr. 41/1994.

Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a anunţat în luna mai că îi cercetează disciplinar pe cei trei jurnalişti care au denunţat cenzura din partea conducerii SRR: Cătălin Gomboş, Alexandru Rusu şi Mira Gomboş.

Opt organizaţii nonguvernamentale au transmis, tot în luna mai, printr-o scrisoare deschisă, că această campanie a Consiliului de Onoare al Societăţii Române de Radiodifuziune împotriva celor trei jurnalişti reprezintă o ”lezare a dreptului la liberă exprimare”. În schimb, SRR a afirmat că această scrisoare deschisă a făcut parte dintr-o campanie de denigrare la adresa societăţii.

Semnatarii scrisorii au fost ActiveWatch, Asociaţia Frontline Club Bucharest, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul pentru Jurnalism Independent, Freedom House România, Centrul Român de Politici Europene, APADOR – CH şi Centrul de Resurse Juridice.

La finalul lunii februarie, preşedintele Comisiei pentru cultură şi media a Senatului, social-democratul Georgică Severin, dorea să separe funcţia de director general al Televiziunii Române şi Societăţii Române de Radiodifuziune de cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al societăţilor, potrivit unui proiect de modificare a Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV depus la Parlament.