Legea privind parteneriatul public-privat, promulgată de Klaus Iohannis

Legea parteneriatului public-privat prevede mecanismele prin care proiectele pot fi derulate prin parteneriat public-privat, ea stabilind cooperarea dintre partenerul public şi partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public, durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiţiei şi realizarea unui profit rezonabil, finanţarea proiectului, în principal din fonduri private şi, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice şi distribuirea riscurilor între partenerul public şi partenerul privat, în funcţie de capacitatea fiecărei părţi contractante de a evalua, gestiona şi controla un anumit risc, potrivit news.ro.

Sunt astfel folosite capacităţile unor autorităţi şi companii private, care, prin contract cu statul şi prin finanţare privată totală sau parţială, realizează obiective de investiţii pe care statul altfel nu ar avea capacitatea să le ducă la bun sfârşit.

Partenerii privaţi îşi vor putea amortiza investiţiile prin printr-un contract care le va da dreptul de a colecta şi utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/ bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului de parteneriat public-privat.

Legea vine să înlocuiască un proiect similar, Legea 178/2010, care a atras criticile Comisiei Europene pentru modul în care erau acordate şi verificate contractele. CE a atras atenţia că legislaţia în forma de atunci permitea inclusiv companiilor de stat să primească astfel de contracte, ceea ce ar fi fost interpretat ca o formă de ajutor de stat.

Alte articole

Klaus Iohannis, rămas pe dinafara șefiei Comisiei Europene, este pe cale să accepte funcția pe care inițial a refuzat-o

Klaus Iohannis, acuzat de înaltă trădare de un deputat român: ”Este încălcată Constituția”

Noua lege a fost depusă în Parlament de către guvernul Ponta în 2013 şi a avut un parcurs sinuos prin Parlament. A ajuns la Senat în septembrie 2013 şi a fost adoptată rapid, în luna noiembrie iar, după doar o lună, a trecut şi de Camera Deputaţilor. Nu a fost însă promulgată de preşedintele de la acea vreme, Traian Băsescu, el solicitând reexaminarea în luna ianuarie a anului următor. Băsescu a contestat un articol din lege care permitea denunţarea unilaterală a contractului de către statul român, pe motiv că prevederea este atât ilegală, cât şi nocivă pentru mediul de afaceri, fiind un obstacol în atragerea investitorilor.

Legea s-a întors în Parlament pentru a fi modificată, însă Camera Deputaţilor şi Senatul au respins, prin majoritatea din jurul PSD, cererea de reexaminare. PNL şi PDL au depus apoi, în luna iunie, o sesizare la CCR. În mai puţin de o lună, Curtea a dat dreptate PNL şi PDL şi a decis că este neconstituţională prevederea privind denunţarea unilaterală, iar legea s-a întors din nou în Parlament.

Timp de un an, legea a stat în Parlament fără a mai fi discutată, fiind adoptată de Senat abia în vara anului 2015. Ajunsă în Camera Deputaţilor, legea s-a blocat din nou, încă un an, până când a reuşit, în cele din urmă, să treacă în noua formă, care nu mai dădea posibilitatea denunţării unilaterale, în noiembrie 2016.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat astfel legea.