Colegiul Medicilor acuză Ministerul Sănătăţii că nu l-a consultat în elaborarea proiectului privind feedbackul pacientului

Colegiul Medicilor din România acuză Ministerul Sănătăţii că a încălcat articolul 414 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sanitar, care prevede ca CM să colaboreze cu MS la elaborarea reglementărilor în domeniul medical și al asigurărilor sociale de sănătate.

„Această obligație a Ministerului Sănătății de a colabora cu Colegiul Medicilor din România la elaborarea reglementărilor, fiind o prevedere prevăzută în mod expres într-o lege, nu este opțională, ci obligatorie. Altfel spus, nerespectarea ei poate atrage angajarea răspunderii juridice pentru autoritatea care a eludat prevederea legală, fie Ministerul Sănătății, fie Colegiul Medicilor din România. În opinia noastră, cerința impusă de dispozițiile art. 414 lit. (q) din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății este ca instituția noastră să fie consultată în procesul „elaborării” reglementărilor respective. Potrivit Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, procesul elaborării actelor normative este anterior publicării pe site-ul autorității a proiectului actului normativ.

În același timp, publicarea pe site-ul instituției a proiectului actului normativ nu acoperă cerința de consultare a instituției noastre, ci constituie executarea unei alte cerințe legale respectiv o punere în aplicare a altor dispoziții legale, respectiv a prevederilor Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. În ceea ce ne privește, apreciem că ne-a fost încălcat un drept legal pe care îl avem, respectiv dreptul de a fi consultați în procesul de elaborare a actelor normative, motiv pentru care vă solicităm retragerea de urgență a proiectului respectiv de pe site-ul Ministerului Sănătății și elaborarea unui nou proiect la care să participe și Colegiul Medicilor din România”, a precizat Colegiul Medicilor.

Noi prevederi legale au fost aduse de Compartimentul de Integritate din Ministerul Sănătății în cadrul mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice. Potrivit referatului de aprobabre al MS, a fost aleasă opţiunea colectării datelor de contact ale pacienților în săptămână ulterioară externării, prin SMS şi formular web. Aceste prevederi au rolul de a elimina pericolul ca aceste chestionare să fie viciate.

 „În data de 22 februarie 2015 a fost publicat în Monitorul Oficial al României Ordinul ministrului sănătății nr. 146 privind aprobarea implementării Mecanismului de feedback al pacientului în spitalele publice. Ulterior publicării acestuia, Compartimentul de Integritate din Ministerul Sănătății a coordonat implementarea noilor prevederi legale la nivel national, fiind monitorizată această activitate în 349 de spitale publice. În perioada de implementare a Mecanismului de feedback, au fost constatate o serie de deficienţe în aplicarea chestionarelor de evaluare în cadrul spitalelor, ca urmare a articolelor din presă, a sesizărilor primite de la managerii spitalelor, direcţiilor de sănătate publice şi consiliilor etice din cadrul unităţilor sanitare”, se arată în referatul de aprobare al MS.

Spre exemplu, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Pius Brânzeu Timişoara susţine că „în varianta actuală de implementare a culegerii de date nu există un mecanism de identificare a utilizatorului care completează chestionarul online, fapt ce ar putea avea drept consecințe completarea cu rea-voință a chestionarului şi completarea repetată de chestionare de către o singură persoană, situație în care rezultatul sumativ al evaluării este, fără îndoială, viciat”.

De asemenea, în referatul de aprobare mai este menţionat faptul că aceste chestionare sunt prea lungi şi întrebările sunt dificil de înţeles pentru pacient. În plus, chestionarele sunt completate în prezenţa personalului medical şi transportate fără a fi sigilate de personalul medical către un angajat al spitalului, care introduce chestionarele în sistemul centralizat al MS.

„Vulnerabilitatea acestui mecanism este dublă: pe de-o parte, pacientul este influenţat în evaluare de prezenţa medicului sau a asistentei, iar pe de altă parte personalul medical are acces la chestionare, ceea ce duce la posibilitatea eliminării răspunsurilor de evaluare care conţin opinii negative. O dovadă a rezultatelor distorsionate este un grad de satisfacție de 97.5% față de calitatea serviciilor primite de pacienţi la nivel național, situaţie nerealistă având în vedere situaţia reală a sistemului sanitar şi rezultatele studiilor similare efectuate. Studiul realizat de Transparency International relevă o valoare a percepţiei populaţiei privind corupţia în sistemul de sănătate de 55%, cifră care nu se corelează cu un grad
de satisfacţie de 97,5%, rezultat in urma implementării Mecanismului de Fedd-back al Pacientului”, este menţionat în referat.

Potrivit studiului realizat de Facultatea de Afaceri şi Administratie în anul 2014, gradul de satisfacţie al pacientului din România, prin cumularea palierelor „foarte mulţumit” şi „multumit” este de doar 34,4%. Studiul realizat de Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, pentru unităţile din subordinea acesteia arată un indice general de satisfactie de 60%.

Un alt studiu realizat la Facultatea de Stiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, „Studiu privind măsurarea satisfacţiei consumatorilor de servicii medicale” se bazează pe un grad mediu de satisfacţie al pacientului care se adresează serviciilor urgenţă sau beneficiază de servicii de specialitate, de aproximativ 50%.

„Entităţile private care realizează studii similar evidenţiază valori ale gradului de satisfacţie al pacientului de aproximativ 50% (ex. www.calitatespitale.ro)„, este menţionat în referat.

Spitalele publice care implementează actualul Mecanism de feedback au transmis sugestii pentru îmbunătăţirea actualului Mecanism de feedback Spitalul Judeţean de Urgenţă Craiova consideră că: „Mecanismul actual de colectare a nivelului de satisfacţie a pacienţilor nu este eficient şi generează rezultate care nu sunt în concordanţă cu realitatea. Considerăm că este foarte important ca evaluările să fie anonime, iar preluarea şi prelucrarea datelor să nu depindă de angajaţii spitalelor, care pot afecta răspunsurile pacienţilor chiar şi prin simpla lor prezenţă în salon. Putem folosi exemple de bune practici din alte ţări, care reuşesc să colecteze evaluări realiste şi metodologic valide din partea pacienţilor. Sugestiile noastre sunt: Trimiterea automată de mesaje SMS şi e-mail, dupa externare, către un număr prestabilit de pacienţi, selectaţi aleatoriu, prin care li se solicită să viziteze pagina web de feedback. Această modalitate de evaluare este folosită de sistemul medical din Marea Britanie.[…] Simplificarea formularelor de evaluare ar încuraja completarea lor de către mai mulţi pacienţi„.

„HG 583/2016 impune revizuirea mecanismului de feedback ȋn sensul colectării răspunsurilor de la pacienţi prin e-mail, telefon sau poştă. În spiritul prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 – 2020, au fost luate ȋn discuţie soluțiile cu cel mai scăzut cost, respectiv colectarea datelor prin e-mail sau prin telefon. Soluţia de colectare a datelor prin poştă implică un efort financiar suplimentar din partea spitalelor, la costurile de tipărire ale chestionarelor adaugându-se cheltuieli poştale. Pentru măsurarea satisfacţiei pacienţilor prin e-mail sau prin telefon a fost realizată o analiză la nivelul celor 350 de spitale care se află ȋn subordinea Ministerului Sănătăţii şi a autorităţilor locale şi am constatat faptul că este necesară modificarea legislaţiei ȋn vigoare, pentru ca numerele de telefon şi adresele de e-mail să fie ȋnregistrate unitar într-o bază de date electronică. Astfel, au fost iniţiate discuţii cu Casa Natională de Asigurări de Sănătate şi a fost modificată baza legislativă – OMS 1782/ 2006 privind înregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi, pentru a permite înregistrarea acestor date în fișa de observație clinică generală folosită în cadrul spitalelor”, se arată în referatul MS.

Mai mult decât atât, având în vedere faptul că actualul Mecanism de Feedback al Pacientului este implementat de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), au fost iniţiate discuţii pentru găsirea de soluţii tehnice optime şi cu costuri scăzute pentru modificarea Mecanismului de Feedback al Pacientului în spiritul prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2016 – 2020.

„Discuţiile au avut la bază „Protocolul privind furnizarea de servicii de comunicaţii speciale” pe care Ministerul Sănăţătii îl are încheiat cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi care prevede ca Obiect al Protocolului „Alte tipuri de servicii de comunicaţii şi tehnologia informaţiei, pe care STS le poate furniza MS în cazul în care acesta le solicită”. Astfel, având in vedere soluţiile tehnice deja utilizate de STS, fapt ce nu mai implică costuri suplimentare, precum şi faptul ca accesul la servicii de telefonie mobilă este de aproape 100% din populaţie, în timp ce la internet au acces aproximativ 1/3 din români, a fost aleasă opţiunea colectării datelor de contact ale pacienților în săptămână ulterioară externării, prin SMS şi formular web„, arată referatul.

Pentru testarea acestei opţiuni, Ministerul Sănătății a derulat un proiect pilot ȋn 5 unităţi sanitare:

1.Spitalul Municipal „Dr. Pop Mircea” Marghita;

2.Spitalul Orășenesc Buhuși;

3.Spitalul Orășenesc Novaci;

4.Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Craiova;

5.Institutul pentru Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu”.

Cele 9 ȋntrebările cuprinse ȋn chestionar se referă la:

• Gradul de mulţumire al pacientului faţă de serviciile medicale oferite de spital
• Gradul de mulţumire al pacientului faţă de activitatea şi implicarea medicului
• Gradul de mulţumire al pacientului faţă de curăţenia din spital
• Dacă pacientul a cumpărat medicamente sau alte materiale sanitare pe durata internării
• Gradul de mulţumire al pacientului faţă de activitatea şi implicarea asistentelor medicale
• Dacă pacientul a primit explicaţii clare cu privire la diagnostic şi tratament
• Dacă pacientul ar recomanda unei persoane apropiate să se trateze la acelaşi spital
• Dacă starea de sănătate a pacientului este mai bună după externare

Ultima solicitare a chestionarului permite pacientului să raporteze printr-o sesizare incidente de etică şi integritate care au avut loc în spitalul public. Astfel, Compartimentul de Integritate din cadrul Ministerului Sănătăţii va fi notificat de Platforma informatică securizată a Mecanismului de Feedback al Pacientului şi va intra în legătură cu pacientul pentru a clarifica speţa şi, după caz, va sesiza autorităţile abilitate.