Un român este acuzat de prăbuşirea sondei Schiaparelli pe Marte. ARCA dezminte şi cere despăgubiri

Agenţia Spaţială Europeană, ESA, a încredinţat contractul pentru a testa zborul şi intrarea în atmosferă a modulului spaţial firmei ARCA, a lui Dumitru Popescu, care a primit în schimb 1,1 milioane de euro. Aceasta a întâmpinat, însă, o serie de probleme, astfel că testele au fost anulate.

Mai exact, regiunea unde urma să fie făcut testul, deasupra Mării Negre, se afla în apropiere de Peninsula Crimeea, pe care Rusia tocmai o invadase.

Agenţia Spaţială Italiană a acuzat ESA că a acordat contractul unei companii care nu avea competenţa necesară pentru o astfel de sarcină.

Dumitru Popescu, în vârstă de 39 de ani, absolvent de Teologie, care şi-a întrerupt studiile de inginerie spaţială după trei ani, a fost contactat de La Repubblica. Aflat la Las Cruces, în New Mexico, el a declarat: “Noi suntem liniştiţi, am făcut tot posibilul: pentru acel test ar fi trebuit să zburăm prea aproape de baza rusă de la Sevastopol. Rusia abia ocupase Crimeea şi am fi riscat să provocăm un conflict între Federaţia Rusă şi NATO”.

Popescu a fost întotdeauna un visător, scrie La Repubblica. În 1999, el a înfiinţat Arca, dar a avut numeroase eşecuri în proiectele sale, astfel că şi-a atras inclusiv criticile Agenţiei Spaţiale Române, care a descris compania drept “un grup de amatori care caută numai publicitate”

În aceste condiţii, în 2014, Popescu a decis să se mute în New Mexico. Acolo, el a început să producă drone, însă fără să aibă prea mare succes, potrivit cotidianului italian.

Modulul Schiaparelli, parte a misiunii ExoMars 2016, organizată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) în colaborare cu Rusia, s-a prăbuşit pe planeta Marte cu o viteză de peste 300 de kilometri pe oră şi s-a dezintegrat la impactul cu scoarţa marţiană, au anunţat, pe 21 octombrie, cercetătorii europeni.

Potrivit concluziilor comisiei de anchetă internă ale ESA, unitatea de măsură a inerţiei a dat, la un moment în timpul procesului de asolizare, date greşite, ceea ce a dus la un lanţ de comenzi eronate date de computerul de bord, care au provocat prăbuşirea sondei.

Practic, senzorii au detectat la un moment dat că modulul se află deja pe suprafaţa Marte. Cauza acestei defecţiuni nu este clară deocamdată.

Eşecul ExoMars2013 nu a fost primul de acest fel pentru europeni. În urmă cu 13 ani, sonda britanică Beagle2, din cadrul misiunii Mars Express, s-a prăbuşit de asemenea.

Doar NASA a reuşit până acum să plaseze vehicule de explorare pe suprafaţa planetei Marte care au reuşit să funcţioneze după coborârea pe ”Planeta roşie”.

UPDATE. Ca reacţie la aceste informaţii, ARCA Space Corporation a emis un comunicat în care specifică faptul că modulul spaţial nu s-a prăbuşit din cauza românilor: „In urma acuzațiilor lansate de planetologul italian Enrico Flamini, liderul echipei stiintifice a Agentiei Spatiale Italiene, în data de 19 noiembrie, acuzatii care indică ARCA Space Corporation responsabilă pentru prăbușirea modulului Schiaparelli al misiunii Exomars, precizam urmatoarele:

Am fost în contact cu Agenția Spațială Europeană și nu am reacționat până în acest moment deoarece am decis să așteptăm rezultatele anchetei. Acestea sunt rezumate într-un comunicat de presă al Agenției Spațiale Europene, emis în data de 23 noiembrie în căre se precizează: „Parașuta (modulului Schiaparelli n.n) s-a deschis normal, la o altitudine de 12 km și o viteză de 1730 km/h. Scutul termic al vehiculului și-a îndeplinit misiunea și a fost eliberat la o înălțime de 7,8 km.

În timp ce modulul Schiaparelli cobora (catre solul marțian n.n) atașat de parașuta, radioaltimetrul Doppler a funcționat corect și măsurătorile au fost introduse în sistemul de ghidaj, navigație și control. Cu toate acestea, cantitatea mare de date primită de Unitatea de Masură Inerțială a condus la o suprasaturare a sistemului, la puțin timp după deschiderea parașutei. Datele eronate, introduse în sistemul de navigație au generat date care aratau o altitudine negativă, sub nivelul solului. Acest lucru a condus la desprinderea prematura a parașutei de modulul Schiaparelli, o scurtă aprindere a motoarelor de frânare și pornirea sistemelor de aterizare, ca și când modulul Schiaparelli ar fi aterizat. În realitate, vehiculul se afla încă la o altitudine de 3,7 km.”

ARCA nu a fost niciodata responsabilă pentru producerea sau testarea Unității de Măsură Inerțială care a generat date eronate, date care au condus la prăbușirea modulului Schiaparelli al navei cosmice Exomars. Testarea parașutei de coborâre pe solul marțian a fost încredințată ARCA, aceasta funcționând în parametrii normali în timpul misiunii de pe Marte, după cum arată ancheta Agenției Spațiale Europene.

Vom încerca să înțelegem care au fost cauzele care au generat declarațiile domnului Flamini cu patru zile înaintea comunicarii rezultatelor anchetei care arată că Unitatea de Măsură Inerțială de a cărei testare fost responsabila o companie italiană nu a funcționat, iar parașuta a cărei testare a fost încredințată companiei noastre a funcționat perfect. Ce s-a dorit să se obțină prin aceste declarații?

Vom întreprinde în următoarele zile acțiunile necesare pentru ca domnul Enrico Flamini să suporte costurile declarațiilor care au generat o campanie de presa a carei țintă a fost ARCA Space Corporation și CEO-ul ei”.