Tinerii reformişti de la Centrul de inovare din Colegiul Naţional Cantemir-Vodă lansează cel mai bun proiect de educaţie şcolară

Întrebarea centrului:

DE CE, după 10 ani de la aderarea României în Uniunea Europeană şi accesarea de fonduri POSDRU, sistemul nostru de învăţământ nu numai că nu a progresat, dar a făcut paşi semnificativi înapoi. Datele Eurostat confirmă regresul!

Filozofia centrului:
Într-o societate bazată pe CUNOASTERE – informatică, tehnologică şi cultural intensivă -educaţia şi învăţământul trebuie reînnoite, completate, adaptate, astfel încât să se poată vorbi de o permanentă INOVARE ŞI CREAŢIE în activitatea didactică.
Pentru elev, şcoala viitorului trebuie să pună accentul pe educaţia de calitate şi să fie axată pe valori în care acesta să creadă şi să se regăsească. Şcoala viitorului trebuie să le placă, dar să fie şi eficientă.
Profesorul viitorului trebuie să răspundă exigentelor fiecărui elev, să-şi flexibilizeze procesul didactic pentru a satisface cerinţele educative ale fiecărui elev în parte şi ale tuturor la un loc. El trebuie să fie un adevărat manager al învăţării: facilitator, distribuitor de recompense, sursă de informare, evaluator.
Procesul intructiv-educativ trebuie să se centreze pe elev şi să urmărească să îl transforme din obiect al procesului educativ în subiect activ al propriei deveniri; trecerea de la centrarea pe conţinut la centrarea pe activitatea elevului pe principiul „Totul este să ştii să te descurci în viaţa”
Evaluarea nu trebuie axată numai pe cantitatea de informaţii de care dispune elevul, ci, mai ales, pe ceea ce poate el să facă utilizând ceea ce ştie sau ceea ce intuieşte.

Experimentul secolului:
În CNCV s-a experimentat timp de un an cel mai bun manual electronic de matematică din lume (clasa a-V-a). Sala a fost dotată cu o tablă de tip touchscreen şi fiecare elev a fost posesorul unei tablete de 10,1 inch.

Concluzie:
TOŢI COPIII AU FOST FERICIŢI! Învăţarea a devenit mult mai uşoară, nivelul clasei a crescut semnificativ, timpul de lucru s-a înjumătăţit, fiecare elev a parcurs manualul în ritmul său propriu, iar notele au fost pe măsură (numai 9 şi 10!)
Toţi au apreciat noutatea şi ineditul.

Reforma in 10 puncte ACUM!

1) VIZIUNEA CENTRULUI cu privirea la programe, manuale și abordări
A) Ce trebuie să învăţăm? – Profunzimea şi extensia programei pe cicluri şi nivele
B) Cat trebuie să învăţăm? „Ecologizarea manualelor”
C) Cum trebuie să învăţăm? „Nouă tehnologie didactică cu soluţii integrate de soft şi hard” (manuale electronice)
D) Sistemul educativ să fie bine gândit şi făcut în sprijinul elevului. Toţi copiii să aibă şanse egale la educaţie – nimeni nu trebuie exclus, izolat sau etichetat.

Argumente:
Elevii şi profesorii sunt într-o continuă derută.
Elevii se plâng ca nu pot face faţă cantităţii enorme de informaţii, care, pentru mulţi, nu are nicio relevanţă în carieră şi viaţă.
Profesorii spun că nu le ajunge timpul să transmită atâtea conţinuturi, iar feedback-ul cu un efectiv foarte mare de elevi la clasă se realizează într-o măsură destul de mică.
Programele sunt depăşite, iar manuale foarte încărcate. Manualul electronic este revoluţia viitorului.

2) Elaborarea de programe accesibile şi adaptate la noua civilizaţie bazata pe cunoastere şi tehnologii aplicate.
Manualele trebuie să fie în concordanţă cu obiectivele şi conţinuturile programei. Selectarea lor să se facă de către o echipă de experţi în ştiinţele educaţiei – a căror competență să nu poată fi contestată şi să aibă valabilitate mai mare.

Argumente:
Accentul trebuie pus pe ştiinţă şi practică cu învățarea deplină la clasă prin: esențializare, sistematizare și operaționalizare.
Scopul şcolii este de a ajuta pe toţi copiii să reuşească şi nu doar pe unii dintre ei.
Numărul de manuale pe fiecare disciplină să fie mai mic (2-3 pentru fiecare disciplină).

3) În condiţiile punctului 2), profesorii se vor axa pe manualul ales şi vor recurge la alte materiale auxiliare (culegeri, portofolii, caiete speciale etc) numai după parcurgerea integrală a părţii teoretice şi a aplicaţiilor/exerciţiilor din manual.

Argumente:
În ultimii ani, manualele (carora li se aduc critici, mai mult sau mai puţin întemeiate) sunt practic desfiinţate sau luate drept auxiliare. În schimb, culegerile au ajuns mai „importante şi mai utilizate” decât orice manual. Elevilor li se prezintă/indică un breviar (în multe cazuri predarea aproape că dispare!) şi apoi li se dă o temă interminabilă, ceea ce conduce practic la un sistem segregat în funcţie de abilităţile copiilor.
Se merge (voit sau nu!) pe ideea de a identifica elevii cei mai buni, de a alege vârfurile, în timp ce ceilalţi elevi sunt lăsaţi de o parte cu toate frustrările şi etichetările pe care le primesc.
Avantaj ELITELE!
Se poate vorbi de o educaţie de calitate în această situație?
Exemplu de succes total:
Li s-a propus părinţilor şi elevilor să se utilizeze la clasa numai manualul de matematică (teorie, aplicaţii şi exerciţii). Aceştia au acceptat. Sub rezerva că unii care au parcurs tot manualul să folosească şi alte materiale auxiliare.

Concluzie:
TOŢI elevii au obţinut la examenul de bacalaureat note peste 9 la matematică!

4)A) Învăţământul românesc preuniversitar să fie bine structurat şi diferenţiat (nu segregat!) pe nivele în funcţie de capacităţile intelectuale şi ritmul propriu de învățare.
Nivelul I: Şcoli profesionale de arte şi meserii – să cuprindă acei elevi care la evaluările naţionale obţin medii între 1 şi 6.
Nivelul II: Licee teoretice, tehnologice sau vocaţionale – să cuprindă acei elevi care la evaluările naţionale obţin medii între 6 şi 8,50.
Nivelul III: Colegii naţionale (cu clase de excelentă) – să cuprindă acei elevi care obţin la evaluarea naţională medii între 8,50 şi 10.
Orice elev, pe principiul flexibilităţii, poate trece de la un nivel la altul (la cerere, pentru cei care trec de la un nivel inferior la unul superior, şi prin hotărârea CP/CA de la un nivel superior la unul inferior)
B) Pentru învăţământul gimnazial (clasele 5-8) organizarea să se facă pe două nivele, pentru a se evita stresul/abandonul şcolar şi pentru o mai bună orientare spre învăţământul liceal respectiv cel profesional. Şi în acest caz trecerea de la un nivel la altul se va face până în clasa a-VIII-a pe principiul flexibilităţii.

Argumente:
Prin propunerea noastră fiecare elev îşi vă găsi „locul” în funcţie de abilităţi, capacităţile intelectuale şi puterea de înţelegere. Astfel, toţi elevii pe fiecare nivel vor putea asimila toate cunoştinţele prevăzute în programa şi să progreseze în ritmul lor propriu. Orientarea către clase cât mai omogene posibil.
Aşadar, pe fiecare nivel se va merge pe COOPERARE (sistemul finlandez!) şi de la un nivel la altul pe COMPETIŢIE (sistemul german) şi astfel toţi elevii vor fi fericiţi.

5) Admiterea în colegii, licee şi şcoli profesionale să se facă pe baza mediei aritmetice a două teste de evaluare naţională – unul la sfârşitul clasei a-VII-a şi unul la sfârșitul clasei a-VIII-a.

Argumente:
Evaluarea care se face în momentul de faţă prin media ponderată dintre media generală din ultimii 4 ani şi cea de la testul de evaluare naţională este şi subiectivă şi nedreaptă. Notările diferă de la o unitate la alta, de la un profesor la altul, de la o zonă la alta, creând diferinţe semnificative în alcătuirea mediei generale pe cei 4 ani.
Chiar dacă aceasta pondere este mică (acum 20%!), interesul pentru nota devine mai puternic decât dezvoltarea unei gândiri creative şi independente.

6) Învăţământul românesc să aibă un caracter practiv – aplicativ la toate nivelele. La nivelul claselor mici să se utilizeze sistemul integrat de învăţare. Astfel va fi satisfăcută comanda socială pe profesii/meserii, tot mai mult cerută pe piaţa forţei de muncă în schimbare accelerată (din România şi UE)

Argumente:
In scoala romaneasca nu se mai face practica adevarata.
Ceea ce i se reproseaza invatamantului romanesc este si faptul ca este prea teoretic si nu are legatura cu practica. Romanii au un cult al teoreticului și devalorizeaza practica, dar trebuie sa tinem seama ca angajatorii din toata lumea pun accent pe practica(experienta).
Scoala trebuie sa realizeze parteneriate adevarate cu mediul economic, sa existe o reglementare precisa, clara care sa-i motiveze pe agentii economici sa primeasca elevi si sa-i implice efectiv in activitatea lor. Asadar, se impune rapid finantarea unor stagii practice pentru elevi in unitatile productive, dar si o dotare pe masură a scolilor cu ateliere, laboratoare si alte spatii amenajate corespunzator.
Exemplu de eșec total!
In ultimii 5-6 ani, aproape o jumatate de milion de absolventi de liceu nu au promovat examenul de Bacalaureat. Foarte multi au urmat specializari specifice filierei teoretice(matematica-informatica, stiințele naturii, filologie, stiinte sociale etc.) in cadrul unor licee tehnologice, colegii tehnice, colegii tehnologice, unde ultima medie de admitere este putin peste 2, iar nivelul claselor este foarte scazut. Fara niciun fel de practica și calificare, multi dintre acesti elevi au ramas fara nici o perspectiva. Surprinzator este faptul ca de la un an la altul acestia nu s-au mai prezentat la sesiunile urmatoare de Bacalaureat.

7)A) Promovarea la nivel naţional a unui stil de viaţă sănătos care să însemne:
Alimentaţie raţională (naturală şi echilibrată – O masă caldă gratuită pe zi)
Mişcare (practicarea sporturilor de masă)
Stabilitate emoţională (depăşirea cu mai multă uşurinţă a evenimentelor neplăcute)
Odihnă (un somn de cel puţin 8 ore pe zi)
Încrederea în sine pentru viaţă şi cariera.
B) Aplicarea principiului celor 3 de 8 care să asigure:
Opt ore efective de învăţare (cursuri + sarcini didactice (teme))
Opt ore de activităţi personale „pasive” (deplasarea, servirea mesei, activităţi recreative, etc).
Opt ore de odihnă
Temele date de către profesori pentru acasă să fie obligatoriu din manual şi numai la opţiunea elevului din alte materiale auxiliare, acestea nu trebuie să depăşească 2 ore la toate disciplinele pentru a doua zi.

Argumente:
Datele Eurostat arată că România se plasează în Europa pe primele locuri la:
abandonul școlar timpuriu (19,1%)
analfabetism (6% din populația României nu știu carte și aproximativ 42% din elevii de 15 ani sunt analfabeți funcțional)
risc de sărăcie extremă si excluziune socială(aproximativ 47% dintre copii sunt supuși acestui risc)
numărul de copii supraponderali(prelevanța supraponderalități și obezității la copiii de 8 ani este de 26,75% – prelevanța obezității 11,6%, iar 5% sunt subnutriți)
„încurajarea emigrării„(peste 3,8 mil. persoane au părăsit România, în special tineri)
Temele pentru acasă nu trebuie să fie un moment de stres și presiune.
Temele pentru acasă sunt necesare pentru fixarea cunoştinţelor transmise la clasă, pentru exersarea, aprofundarea şi aplicarea abilitaţilor dobândite de elevi, dar şi pentru promovarea muncii independente.
Temele trebuie să aibă o strânsă legătură cu ceea ce se predă în clasă şi trebuie astfel gândite încât elevii să le poată rezolva fără ajutor extern şi într-o perioadă rezonabilă: 1 oră pentru elevii claselor V-VIII şi 1,5 – 2 h pentru elevii de liceu.
Temele pentru acasă trebuie date numai din manualul selectat, iar utilizarea altor materiale auxiliare să fie opțională, la dorința fiecărui elev. Trebuie parcurs obligatoriu manualul având în vedere că acesta este cerința de bază pentru o evaluare obiectivă.
Pentru perioada de weekend nu se vor da teme suplimentare, elevii isi vor petrece timpul în modul cel mai plăcut alături de familie, rude sau prieteni. În special ei vor participa la activități de voluntariat, activități sportive sau artistice, organizate de unitățile școlare, cluburi, comunități locale sau alte entități.

8) Pentru combaterea sărăciei, abandonului şcolar, analfabetismului, absenteismului şi a ignoranţei propunem o masă caldă pentru toţi copiii României care provin din familii al căror venit este mai mic de 400 Ron/membru de familie (conform proiectului centrului).

Argumente:
Programul „Masă caldă pentru elevi” trebuie considerat un program social care se adresează tuturor elevilor de la clasa I la clasa a-XII-a ce provin din familii foarte sărace. Centrul propune extinderea acestuia şi pentru elevii de liceu şi şcoli profesionale. Un studiu făcut de noi arată că elevii din clasele superioare (liceu) şi care provin din familii foarte sărace au dificultăţi mult mai mari în a-şi continua studiile şi a-şi îmbunătăţi condiţiile de trai. Aceştia pot recompensa „ajutorul” guvernului prin implicarea lor în activităţi de voluntariat la nivelul şcolilor sau al comunităţilor locale din care fac parte.
Programul „Cornul și laptele”, deși a fost un lucru necesar la început, pe parcurs și-a dovedit ineficiența prin repetativitate(mereu același aliment!), uniformitate și risipă(20% din produse sunt nefolosite și aruncate de copiii care provin din familii înstărite!?).

9) Elaborarea de baterii de teste standard pe nivele, profile şi specializări care să asigure obiectivitatea evaluării pe întreg sistem şcolar axate pe programele şi manualele în vigoare.

Argumente:
Situaţie reală şi generalizată.
La aceeaşi specializare, matematică-informatică, ultima medie de admitere la Colegiul Naţional „X” a fost de 9,60 şi la Liceul Tehnologic „Y”, ultima medie a fost 3,43.
Testul A de evaluare dat la o clasă a-XII-a din Colegiul Naţional „X” a avut un grad de dificultate foarte ridicat, depăşind programa şi chiar manualul. Notele au fost de la 4 la 9.
Testul B de evaluare dat la o clasă a-XII-a din Liceul Tehnologic „Y” a avut un grad de dificultate scăzut. Notele au fost de la 3 la 10.
Mediile claselor au fost foarte apropiate.
Realizându-se un schimb de subiecte s-a constatat: La testul A elevii Liceului Tehnologic „Y” au obţinut numai note de 1 şi 2, iar la testul B elevii Colegiul Naţional „X” au obţinut numai note de 9 şi 10.
Concluzie: Toţi elevii clasei a-XII-a din Colegiul Naţional „X” au promovat Examenul de Bacalaureat cu medii foarte mari şi numai 2 elevi din Liceul Tehnologic „Y” au promovat examenul de Bacalaureat cu puţin peste 6.
Putem vorbi de un învăţământ performant şi de calitate la nivel de masă în România? NO COMMENT!
Tot adevărul a ieşit la iveală odată cu rezultatele simulărilor Examenului de Bacalaureat din ultimii ani unde s-au folosit subiecte unice (Standard) pentru toţi elevii de la aceeaşi specializare.

10) Modernizarea, digitalizarea şi eficientizarea învăţământului prin soluţiile propuse şi prezentate de Centrul de inovare şi transfer tehnologic din cadrul Colegiul Naţional „Cantemir-Voda”. Alocarea a cel putin 6% din PIB pentru educatie.

Argumente:
Acesta propune:
Modelul educaţional „Şcoala românească pentru secolul al-XXI-lea”
Noua tehnologie didactică cu soluţii integrate de soft și hard
Manuale electronice interactive
Modelarea resurselor umane pentru performanţă, respectiv formarea cadrelor didactice
e-learning.

Experimentul secolului:
În CNCV s-a experimentat timp de un an cel mai bun manual electronic de matematică din lume (clasa a-V-a). Sala a fost dotată cu o tablă de tip touchscreen şi fiecare elev a fost posesorul unei tablete de 10,1 inch.
Concluzie:
TOŢI COPIII AU FOST FERICIŢI! Învăţarea a devenit mult mai uşoară, nivelul clasei a crescut semnificativ, timpul de lucru s-a înjumătăţit, fiecare elev a parcurs manualul în ritmul său propriu, iar notele au fost pe măsură (numai 9 şi 10!)
Toţi au apreciat noutatea şi ineditul.

PS: Invităm persoanele și instituțiile interesate să viziteze „Centrul de Inovare și Transfer Tehnologic” din Colegiul Național „Cantemir-Vodă” sprijinit de Autoritatea Națională de Cercetare Știintifică.